ORAȘE-MUZEU UITATE (V). BLAJ

Lupoaica

  Înainte de anii 90 ai secolului trecut, Blajul, alături de Brașov, Sighișoara, Alba Iulia, nu lipsea din ghidurile turistice ale agențiilor de turism de pe vremea aceea, ONT și OJT, sau din ofertele traseelor turistice. În zilele noastre, în timp ce celelalte orașe au rămas în oferta multelor agenții turistice, Blajul a fost uitat.

  Blajul, oraș situat aproximativ în centrul țării, în vestul Podișului Transilvaniei, la confluența Târnavei Mici cu Târnava Mare, numit Mica Roma , este unul dintre orașele muzeu-uitate de turiști dar nu și de edilii orașului, pentru că aceștia se străduiesc să mențină Blajul un oraș cochet, curat, cultural.

Blajul a fost centrul latinității, al demnității naționale a românilor din Transilvania. Atestat documentar în anul 1252, își trage numele de la unul din proprietarii domeniului pe care se va dezvolta viitorul oraș, Blassius (un urmaș al acestuia a luptat alături de Mircea cel Bătrân, la Nicopole, în anul 1396, împotriva turcilor). Blajul devine, în secolul al XVIII-lea, centrul mișcării cultural-ideologice cunoscută sub numele de Școala Ardeleană dar și centrul mitropolitan al Bisericii Unite ( din anul 1926 s-au stabilit aici Ordinul Călugăresc Augustian Asumptionist; acest ordin mai funcționează în România și în Bacău) Aici, în vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu-Klein și al urmașului său, Petru Pavel Aaron, au fost întemeiate  Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia și prima școală publică cu predare în limba română și multe școli superioare ( școală normală, școală de preoți, care va deveni Academie Teologică), unde au învățat Samuil Micu, George Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, George Barițiu, Simion Bărnuțiu, iar mai târziu, Mihai Eminescu își va da aici câteva examene. La Blaj, a fost redactat al doilea Supplex Libellus Valachorum în anul 1792, aici s-au întrunit revoluționarii pașoptiști, adunând  pe Câmpia Libertății 50.000 de români dornici de libertate, care au strigat "Noi vrem să ne unim cu țara" și tot aici a fost  redactat în anul 1868 Pronunciamentul, act prin care românii se pronunțau împotriva  alipirii Transilvaniei la Ungaria. 

Câmpia Libertății

  Ce ați putea vizita în Blaj? În primul rând Câmpia Libertății, unde a avut loc Marea Adunare Națională la 15 mai 1848, unde în anul 1911 ASTRA și-a sărbătorit semicentenarul, unde Aurel Vlaicu a zburat prima oară cu propriul avion și unde în anul 1977 a fost inaugurat monumentul "Gloria", înconjurat, de o parte și de alta, într-un semicerc, de 26 de busturi din bronz ale celor mai vestiți cărturari români, care au avut un rol important în lupta națională a românilor. La construcția acestor monumente au contribuit sculptorii: Ion Vlasiu, Ion Irimescu, Ion Jalea si Marius Butunoiu.

 Puteți vedea și aici Teiul lui Eminescu,în partea de nord a orașului, la ieșirea spre Târnăveni, unde poetul a spus, conform relatărilor sale:,,Te salut din inimă, Romă mică, îţi mulţumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat s-o pot vedea!”, Ștejarul lui Avram Iancu, cu o vârstă de 600 de ani, martor al multor evenimente istorice și Crucea lui Avram Iancu aruncată în aer în anul 1908 și refăcută în anul 1915, după modelul original, de către Ioan Micu Moldovan.

  Puteți vedea prima școală publică în limba română din incinta fostei Mănăstiri "Sfânta Treime" și celalte școli, Castelul Mitropolitan (1535), Ansamblul Mitropolitan Greco-Catolic ( sec.XVI-XIX),   fosta Mănăstire "Buna Vestire", unde a funcționat tipografia cu atelierul xilografilor și Seminarul călugărașilor, în prezent fiind sediul Bibliotecii Documentare "Timotei Cipariu" și Biblioteca Orășenească,  Catedrala Greco-Catolică (1741-1749),în stil baroc, arhitecți Anton și Johann Martinelli, pictori Iocob Zugravul din Rășinari, Ștefan Tenețchi și Raicu, Bisrica Grecilor (1770) a coloniștilor macedo-români din Blaj, Mănăstirea Bazilienilor (1741-1777), Biserica Reformată (1880), Casa lui Mihai Molnar, Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial, Parcul "Avram Iancu", replica la Lupa Capitolina, al cărui autor nu-l știu și nici când a fost realizată, Muzeul de Istorie 'Augustin Bunea", care funcționează în Castelul Geogiu Bogdi, din secolul al XVII-lea.

  Dacă doriți să rămâneți peste noapte la Blaj, ca să vedeți orașul frumos iluminat, să știți că orașul are 1 hotel și 3 pensiuni, unde vă veți simți foarte confortabil!
Pe curând,

Earnest