MONUMENTE UITATE (XIX). BUSTUL LUI ALEXANDRU IOAN CUZA DE LA MĂRĂȘEȘTI

,, A percepe este mai important decât a şti.” ( Alexandru Ioan Cuza)

   

Mărășești,
Alexandru Ioan Cuza (1908), sculptor T. Vidale

Anul acesta, pe 24 ianuarie, se împlinesc 165 de ani, de când, la București, a fost ales domn al Țării Românești, domnul ales în Moldova, Alexandru Ioan Cuza. Prin acest act, românii au pus Puterile în fața faptului împlinit, realizând Unirea celor două Țări Românești. Domnul Alexandru Ioan Cuza, prin reformele sale, care au avut un caracter atotcuprinzător, a consolidat Unirea și a deschis calea spre modernizarea societății românești. Alexandru Ioan Cuza a fost unul dintre cei mai iubiți conducători, mai ales de țărani, pe care i-a eliberat din șerbie și pe care i-a împroprietărit. 

    Din dragoste și respect pentru domnul care i-a emancipat, 40 de țărani , printre care și Vasile Măgdălinoiu, împreună cu primarul Niță Vasiliu, au hotărât, în ședința Comitetului Comunal, din 15 mai 1903, să ridice. la Mărășești. o statuie-bust lui Alexandru Ioan Cuza, al doilea monument  din țară în cinstea acestuia ( primul este bustul pe care Doamna Elena Cuza l-a comandat la Paris și pe care l-a donat, în anul 1882, unei școli primare din orașul Galați).
    Ce legătură a existat între țăranii din Mărășești și Alexandru Ioan Cuza?  Se știe că drumul de la Iași la București trecea prin Mărășești, pe actuala stradă, Alexandru Ioan Cuza. Pe 5 februarie 1859, diligența cu Alexandru Ioan Cuza, în prima lui călătorie ca domn de la Iași la București,  a poposit 5 zile la moșia boierului ( culmea! antiunionist) Costin Catargi, unde a locuit în palatul său ( urme ale acestuia și ale acareturilor se pot vedea în parcul orașului, pe care îl va deține, mai târziu, Negropontes, un adevărat Mecena al zonei). Cu această ocazie, țăranii i-au organizat sărbători obștești, cu caracter patriotic, unde Domnul le-a promis împroprietărirea. Probabil, legat de acest eveniment au hotărât cei 40 de țărani să-i ridice un monument. Primarul cu comitetul au ținut neapărat să o înștiințeze  pe Doamna Elena Cuza că au luat această hotărâre. Aceasta, le-a răspuns, într-o scrisoare din  data de 20 ianuarie 1905, printre care le spunea: ,,"Domnule Preşedinte, La primirea scrisorii dumneavoastră şi a procesului verbal făcut de dumneavoastră şi locuitorii din comuna Mărăşeşti, sufletul meu a fost cuprins de o adîncă mângâiere, văzînd că poporul român nu dă uitării pe binefăcătorul lor. Primiţi, Domnule Preşedinte, atît dumneavoastră, cât şi toţi locuitorii iscăliţi în acest proces verbal, simţirile mele de recunoştinţă" Scrisoarea se încheia cu rugămintea, ca aceasta să nu se facă publică, cât timp ea este  în viață, ceea ce ne face să credem, că distinsa și discreta Doamnă se temea încă de atitudinea nefavorabilă a autorităților față de cum a rămas domnul în  memoria porului român. Monumentul a fost realizat cu banii dați de cei 40 de țărani și din subscripție, reușindu-se să se strângă 3000 de lei, însă toate cheltuielile se ridicau la 5000 de lei: 3,750 a costat bustul de bronz, realizat de cunoscutul sculptor de monumente funerare, Temistocle Vidale ( el a realizat, în anul 1923, Monumentul Eroilor de la Măneciu), cu pedestalul de marmură de Grecia, iar restul banilor au fost pentru inscripţie, facerea unui grilaj în jurul bustului şi alte cheltuieli. Cei 2000 de lei au fost dați de comună ( 600 de lei) și de județ (1400 de lei). Pe frontispiciul monumentului este următoarea inscripţie: "Lui Vodă-Cuza. Primul Domn al românilor şi părintele poporului. Ţărănimea din judeţul Putna. Recunoştinţă eternă." Pe partea stângă a soclului: ,,Unirea Principatelor. Secularizarea averilor mănăstireşti. împroprietărirea clăcaşilor. Chemarea poporului la viaţă publică". De asemenea, sunt inscripționate  câteva versuri de Vasile Alecsandri: ,,Sunt nume destinate/Ca numele tău mare/Să stea neclintite/Pe-a timpului hotare/Şi veşnic să răspândă/O Jalnică lumină/Pe seculii ce-n umbră/Trecând li se închina".

   Pe data de 29 septembrie 1908, monumentul a fost inaugurat. La inaugurare  au participat delegații din  Panciu, Adjud, Odobești, Tecuci și din Bacău. 

  Fără a consulta autoritățile, cei 40 de țărani au invitat-o pe Doamna Elena Cuza. Răspunsul acesteia a fost, următorul;"Am primit scrisoarea dumneavoastră şi cetind-o am plâns cu lacrimi de recunoştinţă pentru. frumoasa  Dumneavoastră dovadă de recunoştinţă, adusă memoriei scumpului meu soţ şi bunului DOMN ROMÂN - .care şi-a iubit ţara şi poporul român mai presus de orice pe lume ... Aș dori ca  întreaga Românie să se pilduiască de măreaţa dumneavoastră faptă. Eu aş fi fost fericită să mă găsesc în mijlocul dumneavoastră la această frumoasă şi patriotică serbare, însă vârsta mea înaintată · şi slăbită de povara anilor nu-mi mai permit să-mi pot procura această mare fericire."

  Monumentul nu este uitat de locuitorii orașului sau de cei din județ.  Însă el nu este cunoscut de cetățenii românii,care vin să viziteze Mausoleul și să le aducă un omagiu de recunoștință eroilor înmormântați acolo. De aceea ,măcar din curiozitate, intrați în Mărășești și opriți-vă o clipă la statuia-bust a Domnului Alexandru Ioan Cuza. În oraș, mai puteți vedea alte două monumente,la care se adaugă și Monumentul ,,Pe aici nu se trece” de pe drumul E85 

Surse:

Gh.Popa, Unul din primele monumente ridicate lui Cuza la Mărășești ,în Hierasus, Botoșani, V,1983-8 (1), p. 479-486;

Monografia orașului Mărășești, ,,Carea de Aur”, 2004.

Pe curând,

Earnest

https://www.youtube.com/watch?v=vXLE2dGxiOA