Biserica Cuvioasa Paraschiva din Dolheștii Mari (sec.XIV) |
Pe șoseaua care leagă orașul Pașcani de orașul Fălticeni, pe partea dreaptă, la vreo 15 km. înainte de Fălticeni, trecem, fără să observăm, pe lângă una dintre cele mai vechi biserici din Moldova păstrată în construcția inițială: Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Dolheștii Mari, ctitorie a familiei de boieri vechi, Șendrea. Localitatea ne este cunoscută, pentru că aici l-a înfrânt, în anul 1457, Ștefan cel Mare pe unchiul său Petru Aron, ucigașul tătălui său, domnitorul Bogdan II, ajutat fiind de vărul său, Vlad Țepeș și de cumnatul său, Șendrea, căsătorit cu sora sa, Maria.
Biserica a fost ridicată în curtea boierească a Șendreștilor, la sfârșitul secolului al XIV-lea, în stil romanic ( în Moldova se păstrează în același stil ctitoria lui Bogdan I de la Rădăuți), căreia i s-au adăugat în secolul al XIX-lea un pridvor și un masiv și diform turn-clopotniță, în stil rusesc, în bulb de ceapă, care, în viziunea noastră,se potrivește ca nuca in perete cu arhitectura bisericii.
Biserica este construită din piatră brută, în plan dreptunghiular, fiind împărțită în pronaos, naos și altar, pronaosul fiind ușor lărgit și la fel ca altarul este supraînălțat față de naos. Pronaosul și naosul au fiecare câte o boltă semicilindrică, cu arc ușor frânt, construite din sigă și întărite la mijloc cu câte un arc dublou în consolă. Bolta altarului este semicilindrică în arc ușor frânt în partea apuseană și are formă de semicalotă poligonală înspre răsărit.
Tabloul votiv din Biserica Cuvioasa Paraschiva din Dolheștii Mari |
Biserica păstrează fresce de pictură originală, care, alături de cele din biserica de la Lujeni ( aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei), sunt cele mai vechi din Moldova. Tabloul votiv este unul dintre cele mai frumoase exemplare de artă religioasă din Moldova, depășind granițele tării, fiind apreciată de specialiști ca un monument de artă bisericească și civică (figurile ctitorilor și costumația) din secolul al XIV-lea, fiind considerată ca „mama tuturor picturilor din Moldova”.
Portretele ctitorilor – portarul Șendrea, soția sa, Maria, și cei 3 copii – sunt executate în formă de bandă de pictură clasică, adică în friză. Compoziția tabloului și atitudinea personajelor este următoarea: Mântuitorul Hristos este pictat stând pe un jilț în culoare roșie și aur. El are figură de bărbat bine legat, maiestuos, iar veșmintele de formă antică, albastru închis, acoperă și modelează în mod minunat corpul său. Sfântul Nicolae este îmbrăcat în alb, iar Sfânta Fecioară este acoperită în roșu și stau în primul rând. Portarul Șendrea este acoperit cu stofă albastră, ornată cu aur. Gulerul tunicii este brodat cu aur, gulerul mantoului este roș. Pe cap are o beretă albastră ornamentată în roș și aur. Soția sa, Maria, poartă o tunică strânsă la mâneci și brodată cu perle, mantoul bleu, fără mâneci, ornat cu motive roșii și aur, cade drept; de pe pălăria mică, pe fond roș și aur, cu marginile ridicate în sus, se lasă în jos un voal de mătase brodat cu aur și roș, care cade pe ceafă și pe spate. Unul dintre copii, ale cărui mâini fac gestul de rugăciune, poartă o bonetă roșie și un mantou acoperit cu aur, de brandenburg albastru. Tencuielile sunt făcute dintr-o compoziție de lapte de var fin, legate de lungi filamente mătăsoase de in.
În biserică, se află mormintele portarului Sucevei Șendrea, cumnatul lui Ștefan cel Mare, cel care a apărat cetatea Sucevei în anul 1476 de atacul lui Mohamed Cuceritorul, mort însă în bătălia de la Râmnic ,din anul 1481,cu muntenii conduși de Țepeluș, al bunicului, al tatălui și al soției sale. Maria.
Merită să vă opriți în drumurile voastre, pentru a vizita acest monument, bine conservat și întreținut cu multă responsabilitate de parohie, dar totuși uitat.
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu