Istroromânii, actualmente în număr de 2000, trăiesc în Peninsula Istria şi sunt concentraţi în special în opt localităţi din partea croată a peninsulei şi în două localităţi din partea slovenă a peninsulei. Ei îşi spuneau în Evul Mediu rumeţi, iar cronicarii străini îi numeau vlahii din Istria, în timp ce croaţii i-au numit ciribiri. Primul om de cultură român care s-a interesat de istroromâni a fost Gh. Asachi, care şi-a trimis fiul pentru a-i cerceta şi cunoaşte şi care a publicat în ţară o culegere de texte în graiul comunităţii istroromâne. Modul lor de viaţă, obiceiurile, muzica lor ,îmbrăcămintea, limba au fost cercetate de T. Burada, care între anii 1890 şi 1893 i-a vizitat de două ori, publicând în anul 1896 cel mai
complex studiu despre istroromânii din Istria, "O călătorie în satele
româneşti din Istria", considerată de cercetători o adevărată schiţă
monografică ( vă relatez două superstiţii menţionate de T. Burada: dacă un istroromân are de început un lucru :de cosit, de construit o casă sau mai ales de cărat
recolta, atunci acesta nu împrumuta nimic din patrimoniul gospodăriei, de teamă ca să nu piardă norocul. Când asupra regiunii se
abăteau nori ce prevesteau furtuna, carul era întors cu roţile în sus, pentru
ca astfel pericolul să fie alungat). În secolul trecut, cercetările au fost continuate de Sextil Puşcariu, iar în anul 2007 un grup de universitari din Timișoara a reluat anchetele dialectale în localitățile cu istroromâni. În anul 2008, etnologii de la Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu au efectuat și ei o cercetare de teren.
Istroromânii vorbesc un dialect al limbii române (unul dintre cele 4 dialecte), cel pe care-l vorbeau la începuturile epocii medievale, dialect care a fost influenţat de limba croată. Organizaţia internaţională UNESCO a inclus dialectul istroromân în Cartea Roşie a limbilor în pericol, amintind că este grav periclitat, întrucât nu există administraţie, învăţământ, presă sau biserici în acest dialect istoric al limbii române. Printr-o decizie a Ministerului croat al Culturii, din 27 august 2007, graiurile istroromâne – Istrorumunjski govori (vlaški i žejanski) – au fost declarate drept bun cultural nematerial şi incluse în Lista bunurilor culturale nemateriale protejate. Prin hotărârea autorităților croate, începând din anul 2010, la școala gimnazială „Ivan Goran Kovačić” din Čepić se promovează graiul istroromân ( două ore pe lună!)
Prima personalitate cunoscută de origine istroromână este Matei Vlăhici (1520-1575), teolog protestant de limbă latină şi germană, primul şi cel mai de încredere colaborator al lui Martin Luther. Matei Vlăhici este cunoscut şi ca Matthias Flacius Illyricus (în latină), Matija Vlačić/Vlachich (în croată) şi Matthias Flach (în germană). Personalitatea care a militat pentru recunoaşterea lor ca entitate naţională, pentru înfiinţarea de şcoli pentru istroromâni, folosirea limbii lor în biserică a fost Andrei Glavina (1881-1925), numit apostolul istroromânilor. El a înfiinţat şi a condus între anii 1921 şi 1925 la Šušnjevica/Şuşneviţă sau Val d’Arsa o şcoală cu predare în dialectul istroromân şi în româna literară, este autorul al primei cărţi de rugăciune în dialect istroromân ( la Bucureşti, încă din anul anul
1905, se tipărise lucrarea "Calindaru lu Rumeri din Istrie cu
figure lucrat părvea votea de Andreiu Glavina şi Constantin Diculescu", care a fost apoi răspândită în Istria, devenind un excelent instrument de lucru
didactic, pentru învăţarea şi perpetuare dialectului istroromân).Cea mai mare personalitate a istroromânilor este considerat Nicolae Teslea (Drăghici) (1856-1943),supranumit „extraterestrul român”, devenit cetăţean american şi cunoscut ca Nicola Tesla (în croată şi în alte limbi). Savantul şi inventatorul Nicolae Teslea a înregistrat peste 1200 de invenţii , este astăzi revendicat şi de sârbi, şi de croaţi. El a fost propus în anul 1915, împreună cu Thomas Edison, la Premiul Nobel pentru fizică, premiu pe care l-a refuzat. Nicolae Teslea a descoperit câmpul magnetic rotitor, a inventat radioul înaintea lui Marconi, sistemele de comunicare fără fir şi sistemul bifazat de curent electric alternativ, a construit primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de înaltă frecvenţă, dar a murit la New York, într-o mizerie cumplită. Istroromâni sunt şi: profesorul Luigi Belulovici , medicul Giuseppe Belulovici, scriitorul de limbă italiană Ezio Bordul, jurnalistul de limbă italiană şi croată, Ezio Mestrovich (1941-2003), Corrado Clănaţ (Clagnaz), care a înfiinţat în anul 1994, la Trieste, împreună cu alţi entuziaşti, Asociaţia culturală istroromână „Andrei Glavina”. Această asociaţie editează pe speze proprii revista „Scrisore către fraţ rumeri” (Scrisoare către fraţii români). În SUA, una dintre persoanele cele mai active din sânul comunităţii istroromâne este arhitecta Maria Luisa (Marisa) Ciceran.Ce fac oficialităţile române pentru istroromâni?
În anul 2011, Guvernul român, în cadrul relațiilor bilaterale cu cel croat, în urma unor convorbiri cu Guvernul croat, afirmă într-o declarație comună de presă că au „abordat și un subiect extrem de important și de mare interes pentru România, și anume comunitatea de istroromâni”. Şi atât!
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu