 |
| Vsile lupu şi Doamna Todosca, tablou votiv |
"... dacă Biserica "Trei Ierarhi" mai are ceva de spus contemporanilor noştri, limbajul pietrelor sale, intrate deja în faimă şi în legendă, va fi desigur cel ce reconfirmă un chip anume de universalitate românească (...). Trei Ierarhi rămân, în felul lor, un letopiseţ". ( Răzvan Theodorescu)
Vasile Lupu, domnitorul Moldovei între anii 1634 şi 1653, este una dintre personalităţile controversate ale istoriei noastre, datorită faptelor şi comportamentului său. În aparenţă evlavios, dar cu un comportament desfrânat ( în vremea lui ţiitorimea a fost ridicată la rang de instituţie, el, om cu dragoste de cele sfinte şi cu frică de Dumnezeu, avea zeci de ţiitoare, pretinzânt boierilor şi negustorilor să-şi dea fetele la Curtea Domnească, pentru a-i potoli poftele carnale), cu vise de unire ale celor trei Tări Româneşti, lăsându-se implicat în proiectul bizantin de refacere a imperiului, el fiind cel ce ar fi trebuit să ocupe tronul imperial de la Constantinopol ( în Mănăstirea Hlinca, ctitoria Mariei, fiica lui Petru Şchiopul, lărgită de Vasile Lupu, prin ridicarea zidurilor de incintă şi construirea trapezei, chiliilor şi turlei bisericii, într-o nişă de sub fereastra altarului, se remarcă imaginea vulturului bicefal încoronat, simbol imperial bizantin, pe care-l punem în legătură cu ceea ce voia "cel cu fire imperială mai mult decât domnească", să devină). Vasile Lupu a fost şi un mare intrigant, el complotând împotriva lui Matei Basarab şi trimiţând scrisori la Înalta Poartă, denigrându-l pe Miron Barnovchi, pe care, chipurile, îl slujise cu mare credinţă, fiind autorul moral al asasinării acestuia ( probabil, ca un act de penitenţă, el a continuat construirea Bisericii "Sfântul Ioan Botezătorul", ctitoria lui Barnovschi, în curtea căreia a funcţionat o şcoală de cântăreţi bisericeşti).
 |
| Biserica Trei Ierarhi |
De asemenea, el a refăcut Biserica Mănăstirii "Golia", ctitoria marelui logofăt Ioan Golia, despre care Paul de Alep spunea în anul 1653 că " nu are pereche în toate aceste ţări, prin înălţime, lărgime şi măreţie". Această biserică a fost pentru o perioadă scurtă de timp, în secolul al XVIII-lea, reşedinţă mitropolitană, În pridvorul bisericii sunt multe morminte şi pietre funerare, printre care şi ale cneazului Potemkin ( au fost îngropate aici doar viscerele acestuia) . La "Golia" au fost oficiate cununiile domnesţi : Constantin Duca cu Maria Brâncoveanu, în anul 1693 şi Antioh Cantemir cu Catrina, în anul 1699. În anul 1832, Gh. Asachi a instalat la "Golia" Arhivele Statului, instituţie creată prin Regulamentele Organice, iar între anii 1866 şi 1872, Ion Creangă a fost diacon la gherghirul mănăstirii.
Însă Vasile Lupu a ctitorit în Iaşi propriile locaşuri de cult : Biserica "Sfântul Atanasie" din Copou ( despre care am scris pe acest blog) şi Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierhi."
Mănăstirea "Sfinţii Trei Ierahi", despre care Evila Celebi spunea : "Nu-i chip s-o descrii cu limba sau cu pana. Fiind construită de curând, pietrele de marmoră poleite strălucesc şi scânteie de parcă ar fi frunzele de pe un pergament iluminat "., este unicat mondial, prin ornamentaţia exterioară, realizată în 30 de bandouri, care îmbină cu mult rafinament geometrismul românesc, cu arabescuri orientale şi ornamente occidentale. Pictura originală realizată de Isidor Pospeev, Pronca Nichitin şi D.Iaclonev, se păstrează în câteva fragmente , expuse în Sala Gotică-reşedinţa domnitorului-decupate de celebrul arhitect Lecomte Nouy, distrugător al bisericilor româneşti, adus de Regele Carol I, pentru refacerea unor monumente , printre care şi Mănăstirea de la Curtea de Argeş, Mitropolia de la Târgovişte. Pe lângă această mănăstire, Vasile Lupu a înfiinţat Academia Vasiliană, unde a adus profesori celebri, învăţându-se aici în limbile: slavonă, greacă şi latină, a instalat o tipografie, unde Mitropolitul Varlaam a tipărit prima carte în limba română din Moldova, "Cartea românească de învăţătură", iar în anul 1641, au fost aici aşazate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aflate astăzi în Catedrala Mitropolitană, dăruite Moldovei de Patriarhul Constantinopolui, datorită evlaviei domnitorului ( probabil, la urechile Preafericitului Patriarh nu s-au făcut auzite fărădelegile preacurvăreşti ale evlaviosului domnitor). În Sala Gotică, aproape la 200 de ani de la Căderea Constantinopolului, Vasile Lupu şi Mitropolitul Varlaam au prezidat Sinodul Ortodoxiei, ale cărui concluzii au fost concretizate în memorabila lucrare a Mitropolitului Petru Movilă, "Mărturisirea de credinţă". În această biserică, odihnesc osemintele ctitorului şi ale familiei sale, ale domnitorilor Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza.
În anul 1821, la Mănăstirea " Sfinţii Trei Ierarhi", Alexandru Ipsilanti a dat semnalul eliberării Greciei, iar în chiliile mănăstirii au locuit Ion Slavici şi Mihai Eminescu. În anul 1997, în curtea mănăstirii a fost dezvelit bustul lui Mihai Eminescu, donat de un absolvent al Universităţii de Arte "George Enescu", fiind lucrarea lui de licenţă.
Indiferent ce a făcut Vasile Lupu, bune sau rele, Dumnezeu l-a judecat acolo sus, iar noi trebuie să îi rămânem recunoscători pentru ceea ce a făcut în dezvoltarea culturii româneşti.
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu