DESPRE COSTUME NAŢIONALE

Clop din Maramureş

Legea 102/2015, publicată în Monitorul Oficial din 13 mai 2015, prevede ca  a doua duminică din luna mai  să fie ziua naţională a costumului naţional. În această zi, trebuie să se organizeze evenimente cultural-artistice, sociale și educative, prin care să "se evidențieze valorile inestimabile pe care le reprezintă costumele tradiționale specifice fiecărei zone". De asemenea, legea prevede includerea, în luna mai, în cadrul curriculei școlare pentru clasele IV-XII, la disciplina educație civică sau la disciplinele echivalente, a două ore consacrate portului tradițional al zonei sau al minorităților naționale, evidențiind semnificația acestora în păstrarea identității naționale.

Clop din Bistriţa-Năsăud

UNESCO a recunoscut pentru fiecare ţară costume naţionale specifice sau elemente din costume naţionale ca fiind simboluri naţionale Sunt binecunoscute ca fiind spefice traje de flamenco pentru Spania, Kimono pentru Japonia, tunica pentru bărbaţii din Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, sari pentru femeile din India, iar pentru bărbaţii din India, China celebrul gho, iar pentru femeile din China kira, lederhosen ( pantalonii cu bretele) pentru Germania şi Austria, coiful din dantelă pentru femeile din Franţa şi originalul kilts al bărbaţilor scoţieni.  Pentru românii din Republica Moldova , ia a fost declarată ca find simbolul naţional al costumului tradiţional, iar pentru românii din România este considerat ca fiind simbol, clopul. Eu aş fi preferat căciula românească, moştenită de la daci, având aceeaşi formă ca pe Columna lui Traian , care este unică în lume şi care nu a fost niciodată în ,,trend" în moda universală, după cum au fost, periodic, căciula rusească sau pălăriile specifice unor ţări ca sombrero mexican, pălăria texană, pălăria argentiniană,  cholos-ul bolivian pe care îl poartă deopotrivă femeile şi bărbaţii.

 Clopul, pălăria românească, este confecţionat din fetru negru ( cel mai frumos este cel cu pană de păun, mândria bărbaţilor din Bistriţa -Năsăud) ori cel verde( specifică vânătorilor din Bucovina) sau din paie cu mărgele ca cel din Maramureş, cu tricolor, cu ciucuri sau simplu. În Sălaj, meşteşugul confecţionării acestor pălării se numeşte clopărit. Materialul de fabricație este fie talajul (obținut printr-o tehnică specială din lemn de plop) fie paiele de grâu împletite manual (mai exact, o specie aparte de grâu mai înaltă și mai puțin productivă dar pe care țăranii o semănă în scopul precis de a obține paie pentru clopuri). Paiele sunt tăiate între noduri, strânse în legături și înmuiate în apă pentru a-și păstra elasticitatea, după care sunt împletite în 3, 4 sau 5 fire obținându-se astfel fâșii lungi (prime, cum le spun sălăjenii). Forma clopului se realizează prin presare pe un calapod de aluminiu sau la presă (mecanism activat hidraulic printr-un boiler pe lemne ce încălzește apa, iar prin manevrare manuală clopul din paie este presat într-o formă de cauciuc).  Cu decorarea clopurilor se ocupă atât bărbaţii cât şi femeile.

Pe curând,

Earnest