duminică, 18 aprilie 2021

MONUMENTE RESTAURATE/REFĂCUTE (III). SUCIDAVA

,,Călătoritul te lasă fără cuvinte, iar ulterior te transformă într-un povestitor” ( Ibn Battuta (sec.XIV)



Sucidava, Bazilica, sec.VI
Pe vremea tovarășilor, se organizau croaziere pe Dunăre. Se pornea de la Cazane și timp de șapte zile sau zece zile călătoreai pe Dunăre până la Sulina, vasul acostând în principalele porturi dunărene. Dacă alegeai sejurul de zece zile, vasul acosta și în porturile bulgărești. În porturi, ghidul îți prezenta istoricul și importanța economică a acestora, după care se făcea un tur al orașului și se vizitau principalele obiective turistice. Unul dintre porturile vizitate era și Corabia, care cuprinde și localitatea Celei, antica Sucidava. Astăzi, din cele două porturi ale orașului, niciunul nu-i funcționabil: portul cerealelor a fost închis pe vremea lui Ceaușescu, iar în  portul turistic, recent amenajat, nu pot ancora decât vase mici, pentru că Dunărea este colmatată. Nu-i nimic, vasele de croazieră acostează la bulgari ( la anticul Oescus, actualul Ghinghen), pentru că la ei se poate. Prin anul 2019, Guvernul Dăncilă aprobase un proiect al AFDJ Galați de achiziționare a unui utilaj mare cu care să fie dragată Dunărea. Nu știu dacă guvernele liberale au rezolvat această problemă. Important este că putem ajunge în ,,orașul teilor” ( nu numai Iașul se bucură de acest apelativ, ci și Corabia), pe șosele, din mai multe direcții, și să ne plimbăm prin portul amenajat ca orice port modern european.
    Orașul Corabia are multe clădiri -monumente de la sfârșitul secolului al XIX-lea și de la începutul secolului al XX-lea, biserici, statui dar cel mai important obiectiv turistic rămâne cetatea dacică Sucidava unde ghid este Gică Șapcă, a șasea generație a revoluționarului pașoptist, Popa Șapcă. Sucidava a fost centrul administrativ al sucilor și, ca toate cetățile dacilor, a fost cucerită de Traian devenind un puternic castru. Sucidava a fost reabilitată, ca și portul turistic, cu fonduri europene. Aici, puteți vedea ruinele unei bazilici creștine ( cea mai mare din sudul țării), hypocaustum, fântâna romană- unicat, porțiune din piciorul podului ridicat de Împăratul Constantin, Muzeul Cetății
     Bazilica  a fost ridicată în secolul al VI-lea, are forma unei nave, cu altarul orientat spre răsărit. În partea de la intrare, au fost descoperite urmele unui postament patrulater, din zidărie, deasupra căruia se înălța un amvon din lemn. În interior, s-au identificat trei morminte, și alte trei la exteriorul bisericii, precum și diferite artefacte creștine: opaițe cu toartă cruciformă, cruciulițe din bronz, un tipar de turnat cruciulițe, resturi de amfore cu simboluri și inscripții creștine. Pe o amforă, era scris numele  preotului Lukonochos, fiul lui Lycatios.
 
Sucidava,
 Fântâna secretă, sec. II
  Fântâna secretă, construită în vremea lui Marcus Antoniusîși are izvorul, în afara zidurilor cetății. Romanii au construit-o, ca sursă de apă neștiută de dușmani, necesară în perioada vreunui asediu. Din cetate, un tunel oblic de 25 de metri duce la izvor, în adâncul pământului la 18 metri. Tunelul este făcut din cărămidă romană, foarte bine păstrată.
    Podul Împăratului Constantin, care lega Oescus de Sucidava, a fost construit în anul 328 de către arhitectul roman Theophilus Patricius. Avea o lungime 1.137 m. peste albia Dunării, iar lățimea era de 5,70, ridicându-se la 10 metri deasupra apelor fluviului. Construcția avea piloni din piatră și mortar, cu pod de lemn în arc și suprastructură de lemn, fixată cu scoabe din cupru, Podul avea două pile culee, câte una la fiecare capăt, care jucau și rolul de portal. Este considerat cel mai lung pod, peste o apă, din Europa, din Antichitate.
     Hypocaustum datează din sec. V. Are zidurile din piatră și cărămidă legate cu mortar și este de formă dreptunghiulară. Pe sub podeaua clădirii se află pilae-le, construite din cărămizi suprapuse, iar în partea de sud-vest se află un praefurnium, unde se făcea focul pentru încălzirea aerului de sub podea, care era uniformizat cu ajutorul pilae-lor. Din hypocaustum porneau spre alte clădiri, tuburi din ceramică îngropate în pereții locuințelor, prin care circula aer cald.
     Așadar, dacă tot guvernanții ne promit  dispariția virusului, în iunie-iulie ( ca și cum acesta poate fi controlat de Câțu), vă propun să vă petreceți un sfârșit de săptămână la Corabia. Vă plimbați prin cetate, pe faleză, puteți face plajă, sunt mai multe hoteluri, dintre care două de la sfârșitul secolului al XIX-lea, vizitați Muzeul de Arheologie și Etnografie aflat într-o frumoasă clădire din anul 1900, vă puteți reculege în cea mai mare biserică din județ și a doua din Oltenia, Biserica ,,Sfânta Treime” sau în Biserica ,,Sfântul Nicolae”, unde a slujit Popa Șapcă. De asemenea, puteți trece Dunărea cu șalupa la Ghinghen, să vedeți ruinele  așezării romane Oescus , pe unde au trecut trupele românești, la 1877, spre Plevna. În Corabia, veți vedea și busturile lui Cuza, Papa Șapcă și Monumentul Independenței, inaugurat în anul 1922, operă a sculptorului Ion Iordănescu, cel care a realizat Grupul Statuar al Voievozilor, din Iași. Ce amintiri veți cumpăra de la Corabia? Un vas de ceramică, replică a celebrei culturi neolitice Vădastra (5000-5500 î.e.n), realizat de olarul Ionel Cococi.
    Pe curând,
    Earnest

2 comentarii:

Diana spunea...

Multe informatii !

Adrian spunea...

Mi-ai dat o idee. Am văzut tarifele de la Mamaia. Au înnebunit. Cred că la Corabia este mai puțină înghesuială și mai ieftin, iar dacă nu-mi va place, voi merge la Dinescu, la Cetate ( 137 km.) sau la Turnu Măgurele (30 Km.). Tot pe Dunăre sunt, iar la Turnu Măgurele avem port funcționabil, plajă și cetate medievală. E frumoasă Dunărea și e păcat să nu facem o plimbare cu vaporașul sau cu șalupă pe Dunăre și să-i vizităm porturile!