,,Mănăstirea este tinda raiului, casa lui Dumnezeu, poarta cerului, locul împlinirilor, cerul cel de pe pământ şi locul în care se arată iubirea lui Dumnezeu.”
(Definiție clasică de Teofil Părăian în Bucuriile crdinței -2006)
Documentele antice ne relatează despre viața monahală din Dobrogea ( Sciția Minor) și rolul pe care le-au avut aceste mănăstiri- adevărate școli teologice- în spațiul sud-est european. Unii dintre istoricii ecleziastici români susțin că viața monahală în Sciția Minor ar fi fost întemeiată de către Audios, întemietorul sectei audiene, care și-a petrecut o parte din surghiun în această provincie. Am scris pe acest blog despre Școala Casienilor. Cercetările arheologice au scos la iveală ruinile bisericilor episcopale, bazilicile martirice, biserici rupestre.
|
Planul mănăstirii, sec.IV-VI |
În anul 1987 la Slava Rusă din juețul Tulcea, a fost cercetat cel mai vechi complex monahal din țara noastră. Localitatea Slava Veche este un sat din comuna Slava Cercheză, situată în Podișul Babadagului. În Antichitate, această localitate se numea (L)Ibida, fiind , în perioada romannă târzie, mai puternică și mai populată ca Histria. Ruinile cetății (L)Ibida au fost descoperite la poalele Dealului Harada, intinzându-se
pe o suprafață de 24 ha. Cetatea avea o centură de fortificații desfășurată pe o lungime de 2.000 m, cu 24 de turnuri, trei porți,și fortul de observaţie (acest fort romano-bizantin este situat în prelungirea dealului Harada, iar poziția sa, la 158 m altitudine ne arată că era punct de supraveghere asupra întregii văi). În centrul cetății , se aflau două bazilici, aparținând mănăstirii.
|
Zid din cetatea(L)Ibida |
Bazilica mare a fost ridicată în a doua jumătate a secolului al IV, având lungimea pe axul naosului de 10,40 m, iar lățimea de 6,65 m. Ea a fost construită din piatră legată cu pământ, cu plan uninav și cu o absidă mare cu o deschidere de 5 m și o adâncime de 2,5m. Interiorul navei a fost placat cu cărămizi pătrate fixate cu var. În partea de sud a absidei i s-a adăugat o pastophoria, încăpere unde se depuneau pe mese speciale pâinea și vinul alese de diacon, se scriau numele ofertanților și se citeau rugăciuni speciale. Transformarea acesteia în mănăstire a avut loc în secolul al VI-lea, așa cum o atestă monedele de la Iustinian I și Iustin II. În această fază, bazilica a fost mărită prin adăugarea unei noi abside și o capelă pe latura de nord. De asemenea, s-a construit o altă bazilică cu plan uninav și s-a realizat o curte interioară între cele două bazilici. La 1,5 km. de cetate a fost ridicat un cavou, numit după numele celui care l-a descoperit, Cavoul Tudorka, unde au fost descoperite osemintele a 39 de persoane de religie creștină.
Dar, evenimentul despre care onesta noastră presă nu a făcut vâlvă este distrugerea ruinilor acestei mănăstiri.
|
Vas lustral descoperit în incinta mănăstirii |
,, Pe 2 februarie 2007, un buldozer al firmei mixte franco-române Agrifrance intră pe terenul pe care se afla complexul monastic paleocreştin ca sa „niveleze" terenul; facem menţiunea că acel teren are regim de domeniu public, iar monumentul se află înscris în Lista Monumentelor Istorice aprobate prin Ordinul Ministrului Culturii în 2005 ca monument de categoria A, era menţionat în PUG-ul comunei Slava Cercheză şi marcat grafic...monumentul a fost „nivelat" în proporţie de 75%. În prezent s-a demarat o anchetă a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Tulcea”. Aceasta este comunicarea pe care a făcut-o Mihaela Iocob, responsabila Șantierului Arheologic de la (L)Ibida. Rezultatul anchetei nu a fost publicat.
Întrebări, care vor rămâne retorice: suntem colonie sau Țara lui Papură Vodă? Cine răspunde pentru distrugerea dovezii arheologice privind existența timpurie a vieții monahale din spațiul românesc?
Sursa principală: Victor Henrich Baumann, Sângele martirilor, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2004.
Pe curând,
Earnest
3 comentarii:
Numai "țara lui Papură -Voda" poate deveni colonie. Deci: suntem" și una și alta."
Minunat!
Am trecut adesea prin Slava Rusă, în drum spre mare. Am văzut panoul cu situ larheologic și cu zona turistică, dar nu am știut despre ce este vorba. Mulțumesc pentru această informație și la vară mă voi opri. Suntem grăbii să ajungem cât mai repede la mare și nu ne oprim ca să vedem monumente ce țin e istoria și cultura noastră.
Trimiteți un comentariu