ORAȘE DISPĂRUTE (I). ORAȘUL DE FLOCI

 ,,Oraş medieval în răsărit de soare; de pe turnurile oraşului sunetul trompetei vesteşte dimineaţa; se deschid porţile, iar cavalerii ies din oraş pe falnici cai; ajunşi în pădure, sunt cuprinşi de vraja şi freamătul codrului şi de cântecul păsărilor.
                                                                                                  (Anton Bruckner, Simfonia a IV-a)

   În întreaga lume au existat orașe care, în anumite perioade, au cunoscut o mare dezvoltare economică, politică sau culturală, unele fiind capitale sau cetăți cu funcții militare. Multe dintre acestea au cunoscut perioade de decădere, ele devenind simple așezări rurale, altele nu și-au pierdut statutul de oraș, devenind în zilele noastre importante orașe moderne, foarte dezvoltate. Însă, sunt câteva orașe care au dispărut definitiv în urma unui cataclism natural sau al  unui incendiu, ele fiind descoperite întâmplător sau în urma unor căutări organizate de către arheologi, ajungând, multe dintre acestea, importante atracții turistice.
   Un important oraș medieval din țara noastră , peste care nu s-a suprapus nicio o așezare modernă, este Orașul de Floci, orașul domnului Pătrașcu cel Bun, unde s-a născut Mihai Viteazu.

   În ceea ce privește etimologia cuvântului ,,Floci” sunt două teorii: una  care susţine că numele trebuie pus în relaţie cu comerţul de lână şi prelucrarea acesteia, cealaltă consideră că provine de la numele nostru, etnic de ‘Vlahi, Blaci, Iflaci’, ultimul dat românilor de populaţiile turco-tătăreşti din Dobrogea.

   Oraşul de Floci era situat în partea de est a Câmpiei Bărăganului, la vărsarea râului Ialomiţa în Dunăre  Ca microrelief apar grinduri, cursuri părăsite, lacuri mici şi areale părăsite, zona fiind până nu demult şi un domeniu al apelor revărsate. Hărţile întocmite în cursul secolelor XVI-XVIII indică amplasarea oraşului pe malul stâng al Ialomiţei, fapt confirmat astăzi de existenţa unei văi pronunţate în vatra abandonată a aşezării, observabilă cu uşurinţă, care reprezintă un martor din vechea albie a râului, loc situat la 7 km vest de localitatea Giurgeni, din județul Ialomița. 

  Istoricii presupun că locul unde erau scutiți de vamă negustorii brașoveni prin privilegiile date de Regele Ungariei  Ludovic I de Anjou din 28 iunie 1358 și de Domnul Țării Românești  Vladislav Vlaicu din  la 20 ianuarie 1368 s-ar referi la Orașul de Floci. Însă, deocamdată, este considerat ca fiind folosit pentru prima oară numele  de ‘Floci’ al aşezării  într-un hrisov  dat de Radu cel Frumos, la 15 ianuarie 1467, prin care întărea Mănăstirii Cozia bălţile de la Săpatu şi Gura Ialomiţei, stabilind hotarul în prezenţa unor martori din localităţile ialomiţene Făcăeni, Frăţileşti şi Oraşul de Floci. 

  Prezenţa unui port în zona Orașului de Floci este confirmată de firmanul din anul 1558 dat de sultanul Suleiman Magnificul, adresat domnului Ţării Româneşti Petru cel Tânăr, în care îi cere să ia măsuri urgente în vederea transportării la Nicopole a vaselor încărcate cu orz care erau abandonate în acel loc. În documentul amintit se face referire la vadul sau trecătoarea ,,Salta de la Floci” 

  Descoperirea întâmplătoare a două tezaure monetare din secolele XV-XVIII cu ocazia unor amenajări a drumului naţional şi a unor lucrări agricole desfăşurate în vatra Oraşului de Floci în anii 1961, 1962, 1971 şi 1980, a determinat ca în anul 1975 să înceapă cercetările arheologice care se desfășoară și în zilele noastre Au fost descoperite 3 biserici, 1 mănăstire, ateliere meșteșugărești, case boierești, gropi menajere dar și case ale orășenilor, unele de tip semibordei, 5 necropole, un edificiu cu contraforturi și un bogat și diversificat material arheologic. Orașul a cunoscut mai multe incendieri, dar de fiecare dată, activitatea economică a fost reluată și clădirile refăcute. Acesta  se întindea pe o suprafață de 80 ha și nu era fortificat.

  Prima mențiune a dispariției orașului o găsim în anul 1872 la Dimitrie Frunzescu care  menţiona, cu ocazia tipăririi Dicţionarului topografic şi statistic al României, faptul că în apropiere de Piua Petri (plasa Balta, județul Ialomiţa) se află nişte ruine de cetate veche numită ,,Cetatea de Floci” sau ,,Cetatea de Flote”, care se mai numea şi ,,Oraşul de Floci”.

 La 21 iulie 2021, la Baza de Cercetare și Expunere Muzeală „Orașul de Floci”,  Marian Pavel , Președintele Consiliului Județean Ialomița și reprezentantul firmei câștigătoare au semnat contractul de execuție a lucrării pentru  Reabilitarea și punerea în valoare a Monumentului istoric Orașul de Floci, în valoare de 18.761.413,63 lei. Menționăm că la data semnării acestui proiect, situl arheologic intrase în circuitul turistic, Orașul de Floci fiind declarat monument istoric de categoria 1.

Aici, se desfășoară anual Festivalul-Concurs de Tradiție Culinară Ialomițeană ,,La Casa Tudorii”.

„Oraşul de Floci era cea mai principală localitate a judeţului; avea 38 de biserici, o câpitănie militară şi făcea parte din plasa oraşului care avea 26 de sate. […] Fiind port însemnat în ţară, aici era mare mişcare comercială; se exporta pentru orient: boi, oi, cai, sare, unt, seu, vin, pastramă, miere, piei de vite, vânaturi, lemne etc. Aici era cea mai însemnată piaţă a ţării, unde se vindea multă lână pentru care şi oraşul şi-a luat numirea de Floci. Pe la începutul secolului trecut, mişcarea comercială a încetat, şi a mers spre decădere, căci încetase de a mai fi capitala judeţului…. Şi din marele oraş a mai rămas decât o silişte”. (Nicolae Iorga)

Pe curând,

Earnest

 Sursa principală: Simona  Munteanu, O așezare urbană medievală la vărsarea Ialomiței în Dunăre, pe site-ul Muzeului Județean Teleorman