 |
| Reinhart Koselleck (1923-2006) |
,, În orice caz, termenul patriot te fereşte astăzi să fii catologat imediat ca naţionalist sau chiar ca şovinist. Din experienţă ştim că nu mai ai voie să fii naţionalist, dar să fii patriot încă e acceptabil"
(Reinhart Kosellek, Patriotismul. Motivaţia şi limitele unui concept modern)
Reinhart Koselleck este unul dintre cei mai mari istorici germani din secolul XX, specialist în noţiuni şi limbaj istoric, în antropologie istorică, culturală, socială şi în istorie administrativă. A studiat istoria, filosofia, sociologia, dreptul constituţional la Universităţile Heidelberg şi Bristol ( la aceste universităţi a fost el însuşi profesor), avându-i profesori pe Martin Heidegger şi Carl Schimitt ( acesta din urmă l-a influenţat mult în scrierele sale). Şi-a susţinut doctoratul cu lucrarea Critică şi Criză. O critică la patogeneza lumii burgheze, tradusă în limba română în anul 2013 şi publicată de Editura Tact din Cluj-Napoca. Pentru opera sa valoroasă a primit numeroase distincţii acordate de universităţile europene şi a fost doctor onorific al Universităţilor din Amsterdam, Paris şi Timişoara. Universităţii de Vest din Timişoara, familia istoricului i-a donat, în anul 2014, biblioteca personală.
Conceptele şi istoriile lor. Semantica şi paradigma limbajului social-politic a fost tradusă de Gabriel Horaţiu Decuble şi Mariana Oruz şi a fost publicată de Editura Art, Bucureşti, în anul 2009. De ce m-am hotărât să vă recomand această carte abia acum?. Din revoltă. Dintotdeauna am avut un fixism pentru folosirea corectă a noţiunilor, pentru că acestea stau la baza înţelegerii şi apoi a judecării evenimentelor din viaţa cotidiană, fie ele sociale , politice sau culturale. Mă revoltă ignoranţa a unor formatori de opinii, a facebook-iştilor, a celor care se pricep la toate şi nu ştiu nimic. Această carte nu este una de istorie, ci o lucrare transdisciplinară, unde conceptele sunt tratate din punct de vedere lingvistic, filosofic , în perceperea şi în înţelegerea lor de-a lungul istoriei. ,,A înţelege sau a conceptualiza ceva înseamnă că omul este, într-un mod cu totul particular, o fiinţă cu darul limbajului de care se foloseşte frecvent. Or, omul se foloseşte de limbaj când se mişcă, când vede sau aude ceva, când rememorează ceva sau stă în expectativă, altfel spus când acţionează şi, concomitent se gândeşte la acţiunile sale." Sunt explicate şi analizate noţiunile : patriotism, duşman, constituţie, stat, criză, emancipare, cultură, progres, limbă şi vorbire, oralitate şi scripturalitate, stat naţional, revoluţie, utopie şi multe altele. De asemenea, abordează subiecte ca spirit şi cultură, semantica diacronică a conceptului de emancipare, criza ca provocare a tradiţiei creştine, dreptul la vot, între stări şi stat, intersectarea intereselor particulare cu interesul general etc.
Nu este o carte pentru specialişti, ci o carte pentru oricine vrea să înţeleagă conceptele , evoluţia lor ori istoria conceptuală a culturii. Este uşor de citit, iar pe alocuri simţim un anumit dramatism dar şi umor.
,,Istoria supravieţuitorilor merge mai departe, în contacte şi conflicte, compromisuri sau consensuri, reîntorcându-se la acele premise minimale ale oricărei stări de pace. Din punct de vedere antropologic, este vorba aşadar, de nişte constante care sunt constitutive oricărei istorii".
Pe curând,
Earnest
(Reinhart Kosellek, Patriotismul. Motivaţia şi limitele unui concept modern)
Reinhart Koselleck este unul dintre cei mai mari istorici germani din secolul XX, specialist în noţiuni şi limbaj istoric, în antropologie istorică, culturală, socială şi în istorie administrativă. A studiat istoria, filosofia, sociologia, dreptul constituţional la Universităţile Heidelberg şi Bristol ( la aceste universităţi a fost el însuşi profesor), avându-i profesori pe Martin Heidegger şi Carl Schimitt ( acesta din urmă l-a influenţat mult în scrierele sale). Şi-a susţinut doctoratul cu lucrarea Critică şi Criză. O critică la patogeneza lumii burgheze, tradusă în limba română în anul 2013 şi publicată de Editura Tact din Cluj-Napoca. Pentru opera sa valoroasă a primit numeroase distincţii acordate de universităţile europene şi a fost doctor onorific al Universităţilor din Amsterdam, Paris şi Timişoara. Universităţii de Vest din Timişoara, familia istoricului i-a donat, în anul 2014, biblioteca personală.
Conceptele şi istoriile lor. Semantica şi paradigma limbajului social-politic a fost tradusă de Gabriel Horaţiu Decuble şi Mariana Oruz şi a fost publicată de Editura Art, Bucureşti, în anul 2009. De ce m-am hotărât să vă recomand această carte abia acum?. Din revoltă. Dintotdeauna am avut un fixism pentru folosirea corectă a noţiunilor, pentru că acestea stau la baza înţelegerii şi apoi a judecării evenimentelor din viaţa cotidiană, fie ele sociale , politice sau culturale. Mă revoltă ignoranţa a unor formatori de opinii, a facebook-iştilor, a celor care se pricep la toate şi nu ştiu nimic. Această carte nu este una de istorie, ci o lucrare transdisciplinară, unde conceptele sunt tratate din punct de vedere lingvistic, filosofic , în perceperea şi în înţelegerea lor de-a lungul istoriei. ,,A înţelege sau a conceptualiza ceva înseamnă că omul este, într-un mod cu totul particular, o fiinţă cu darul limbajului de care se foloseşte frecvent. Or, omul se foloseşte de limbaj când se mişcă, când vede sau aude ceva, când rememorează ceva sau stă în expectativă, altfel spus când acţionează şi, concomitent se gândeşte la acţiunile sale." Sunt explicate şi analizate noţiunile : patriotism, duşman, constituţie, stat, criză, emancipare, cultură, progres, limbă şi vorbire, oralitate şi scripturalitate, stat naţional, revoluţie, utopie şi multe altele. De asemenea, abordează subiecte ca spirit şi cultură, semantica diacronică a conceptului de emancipare, criza ca provocare a tradiţiei creştine, dreptul la vot, între stări şi stat, intersectarea intereselor particulare cu interesul general etc.
Nu este o carte pentru specialişti, ci o carte pentru oricine vrea să înţeleagă conceptele , evoluţia lor ori istoria conceptuală a culturii. Este uşor de citit, iar pe alocuri simţim un anumit dramatism dar şi umor.
,,Istoria supravieţuitorilor merge mai departe, în contacte şi conflicte, compromisuri sau consensuri, reîntorcându-se la acele premise minimale ale oricărei stări de pace. Din punct de vedere antropologic, este vorba aşadar, de nişte constante care sunt constitutive oricărei istorii".
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu