vineri, 19 februarie 2021

ORAȘE-MUZEU UITATE (VII).SIRET

 ,„Dacă ar vrea cineva să se convingă de ceea ce stăpânitorii de ieri au putut săvârşi într-un oraş odinioară curat românesc, n-are decât să se ostenească până-n Siret, cel mai vechiu oraş al Moldovei ce întâlnim în documente. Tot în Siret însă poate oarecine să prindă şi spiritul nostru larg de toleranţă. Mărturisesc că, deşi, pe cât am vizitat Bucovina, pretutindeni am întâlnit aceeaşi slăbiciune faţă de trecut, nicăieri trecutul nu mi s-a părut mai ostentativ păstrat ca la Siret”. ( Ion Simionescu,  „Oraşele din România”, 1928)

Biserica ,,Sfânta Treime”, 1358

   Îmi veți spune că orașul Siret nu este deloc uitat , pentru că este unul dintre cele mai tranzitate orașe din România, fiind punct de trecere a frontierei spre Ucraina. Eu vă spun, din propria experiență, că toți cei care se îndreaptă spre Cernăuți, Liov, Cracovia, nu se opresc să viziteze Siretul. Majoritatea călătorilor știu despre Siret, ceea ce s-a arătat în documentare, și anume, despre copiii de la Școala Specială, de dinainte de anul 1989.
   Acum, vreo zece ani, mi-am propus să-mi iau copiii și să merg special la Siret, ca să vizitez, pe îndelete, orașul care a fost a doua capitală a Moldovei între anii 1356 și 1388, aici, domnind: Sas, Bogdan I, Lațcu și primii ani din  domnia sa , Petru I Mușat. Orașul Siret merită să fie vizitat: este curat, plin de spații verzi și copaci ( fagi, arini, plopi, sălci). Dincolo de monumentele istorice, pe care le găsești cu greutate, fiind risipite prin tot orașul, te poți desfăta cu bucate foarte bune, specifice zonei și poți să rămâi peste noapte, pentru că în  oraș și în localitățile din jurul lui sunt  suficiente locuri de cazare, cu prețuri cuprinse între 60 și 200 de lei. 
  Revenind la vizita în acest oraș, eu regret că nu  se mai păstrează clădirile unde au fost înființate: prima școală cu predare în limba latină ( 1373), prima monetărie a Moldovei ( 1377), prima bibliotecă din Moldova ( !380), mutată, în anul 1575, la Iași de către Despot-Vodă sau ale școlilor înființate în anul 1395. De asemenea, din vechea cetate medievală se mai văd câteva urme, pe Dealul Ruina, pe care documentele papale o evidențiază, în anul 1340, drept capitală a unui duce al Valahiei Mici În schimb, puteți vedea  una dintre cele mai vechi biserici din piatră din Moldova, păstrată fără modificări. Este  vorba de Biserica ,,Sfânta Treime” ( 1358), ctitoria lui Sas, principalul motiv pentru care am vrut să vizitez Siretul. Este o bijuterie arhitectonică, prin decorațiile exterioare cu cărămizi, discuri ceramice policrome și flori cruciforme. Alte două biserici monumentale , care merită a fi văzute sunt : Biserica "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" , ctitoria lui Ștefan Petriceicu, în perioada celor trei domnii ale sale  (1672-1673; 1673-1674 și 1683-1684), ridicată peste ruinele Bisericii catolice ctitorită de Margareta Mușat între anii 1377 și 1380 , care ,la rândul ei, a fost ridicată peste o veche biserică din lemn. și Biserica ,,Sfântul Onufrie” ( 1673), ctitorie
a lui Ștefan Petriceicu, ridicată peste o biserică din lemn, ctitorie a lui Alexandru Lăpușneanu.
    În oraș, veți putea vedea numeroase clădiri, în diferite stiluri, numeroase busturi și statuia  Margaretei Mușat, sculptată în gresie de sculptorul Dan  Covătaru. De asemenea, nu sunt de neglijat nici Muzeul de Istorie, unul dintre cele mai vechi muzee din țară, înființat în anul 1863 , având, astăzi,  sediul în casa avocatului și fost primar al  orașului, Emanoil Samușco ( imaginea din stânga) și nici Cimitirul Medieval Evreiesc, unul dintre cele mai vechi cimitire evreiești din S-E-stul  Europei ( cea mai veche piatră funerară păstrată în cimitir  este din anul 1560).
    Cred că am reușit să vă trezesc interesul pentru a poposi în acest oraș, în drumul dumneavoastră spre Cernăuți Liov sau Cracovia, atunci când pandemia se va sfârși.
  Pe curând,
  Earnest




2 comentarii:

Diana spunea...

Asemenea informatii ar trebui sa apara la Tv

Brândușa spunea...

Înțeleg că pe la anii 1300, copii românilor ( probabil din rândul celor înstăriți) învățau în limba latină. Astăzi, deștepții de la guvernare vor să scoată limba latină din școli și vor să introducă educație sexuală, cum copilașii să învețe să-și descopere sexul, să-l mângâie etc. Pentru cei care nu știu și vor să motiveze că învățau latina pentru că se folosea în biserică, îi informez că ortodocșii foloseau slavona în biserică. Erau și catolici în Siret dar nu spune Earnest că erau primiți doar catolicii la această școală. Apoi au mai existat și alte școli în acest oraș medieval, după 1395. De ce nu se învață toate acestea, la școală? Poate așa le va crește tinerilor stima de sine și nu le-ar fi rușine că sunt urmașii unui popor necivilizat.