PLIMBĂRI PRIN JUDEȚ (V). DRUMUL DE LA BACĂU LA ONEȘTI (III). RUTA 2 (II )

 ,,Culorile curg și se varsă în sufletul nostru.”
(Enrico Sirello)

         

Frunze de jugastru

    Avem parte de o toamnă frumoasă. Pădurea s-a colorat , iar culorile, după cum ne spune pictorul italian Enrico Sirello  care pictează doar culori, ,,se varsă în sufletul nostru”. De aceea, vă propun un traseu spre Onești , prin comuna Parava, lung de 60 km. 

     După Răcăciuni, intrați pe DJ206B , care leagă Parava de Gura Văii. Sunteți pe malul stâng al Siretului, în Dealurile Moldovei, care continuă Subcarpații Moldovei ( aceștia au o altitudine de 610 m. ca  Dealurile Osoi, Drăgușani, Bobeica), pe văile pâraielor Parava și Drăgușani. Dealurile sunt  încă împăduriți cu plopi tremurători, sălcii, la poalele lor, și cu carpeni, tei, meri pădureți, cireși sălbatici, gârnețe, jugaștri, arțari, ștejari, pe măsură ce urcați dinspre Lunca Siretului spre zona subcarpatică. Pe drumuri, la marginile pădurilor, vă îmbie arbuștii cu fructe gustoase, cu multe vitamine: alunii, murii, porumbarii, măcieșii, cornii, dar și brebeneii de toamnă. Toamna, toți acești arbori și arbuști își colorează frunzele în mod diferit, de la galben la grena, trecând prin toate nuanțele de ruginiu, maro și roșu. O feerie!

Schitul,,Sfântul Alexie”

                        Documentele și tradiția locală ne spun că cele două sate mari ale comunei, Parava și Drăgușani, au fost întemeiate din vremea lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Acesta, fiind obosit, după ce a înfrânt o oaste turcească, care-și făcea de treabă prin aceste locuri, fără să știe ce o așteaptă,  a poposit în Răcăciuni pentru a se odihni. Impresionat de frumusețea locului și de rodnicia pământului, Domnul Ștefan i-a împroprietărit în aceste locuri pe doi dintre slujitorii săi: pe Pârvu, de unde vine denumirea satului Parava și pe Drăgoș, de unde vine denumirea satului Drăgușani. Însă descoperirile arheologice ne arată că aceste locuri au fost populate de purtătorii Culturii Neolitice Cucuteni, de cei ai culturii  Monteoru a Epocii Bronzului și de geto-daci. Pe Dealul Cetățuia, a fost descoperită o cetate dacică din lemn și pământ.

   De asemenea, în comuna Parava puteți vedea  și să vă reculegeți la câteva biserici , dacă le veți găsi deschise. Cea mai veche biserică, care se păstrează ( celelalte au fost ridicate, după anul 1907, pentru că cele din lemn erau deteriorate)  este acea din cătunul Schit, care aparține satului Drăgușani, ridicată între anii1876 și1884. Denumirea cătunului vine de la un schit al călugărilor greci, întemeiat în anul 1635, pe care l-au părăsit în urma secularizării averilor mănăstirești, prin legea dată de Alexandru I. Cuza, în anul 1863. Biserica actuală a fost ridicată după planurile unui arhitect italian și pictată de  Gheorghe Grama din Tîrgu Ocna, cunoscut pictor în această perioadă ( el a pictat catapeteasma bisericii din lemn din Cașin, a repictat catapeteasma din biserica din Răcăuți și alături de frații Unghian a pictat Biserica ,,Precista” din Târgu Ocna).  Pardoseala din piatră a bisericii schitului se află în cimitirul fostului schit. Dacă biserica nu este deschisă, puteți să vă reculegeți la actualul schit din Poiana Lui Dumnezeu, ridicat între anii 2016 și 2017. Aici, se află racla cu un fragment din moaștele Sfântului Alexie, un papuc al Sfântului Gherasim din Kefalonia și o raclă cu moaștele a 33 de sfinți ai Bisericii Ortodoxe. În comuna Parava sunt două biserici din secolul al XX-lea ridicate după planurile arhitecutului Gh. .Spiru zis Muscaliuc, din Cernăuți și pictate de  cunoscutul pictor și fotograf  aromân Teodor Zarma din Turnu Severin.  Este vorba despre Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului” din Teiuș ( aceasta păstrează icoanele de pe catapeteasma vechiului schit) și Biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Drăgușani.

 Ca să ajungeți la  Onești, trebuie să treceți prin Rădoaia cel mai nou sat al comunei, întemeiat  în secolul al XIX-lea, un sat de rromi. El a fost întemeiat de țiganii ursari, veniți din satul Copăcești din Vrancea, ca să lucreze pe moșia boierilor Alexandrini, după care au cumpărat de acești boieri pământul unde și-au construit  casele. Satul Rădoaia are specificul său: acoperișurile caselor sunt placate cu bucățele de oglinzi ( m-am întrebat întotdeauna cum de nu se aprind),  Primarul din Parava îmi spunea că interioarele caselor sunt foarte curate. În vârful dealului din dreapta satului Rădoaia, se află o frumoasă poiană  cu trei izvoare, loc care așteaptă de mulți ani, pentru a fi amenajat aici, un popas turistic. Din Parava, intrați în comuna Gura Văii, despre care am scris  în postarea anterioară că vă voi scrie în   ,,Orașul Onești și împrejurimile”.

     Clălalt traseu, prin Sascut spre Onești, am să vi-l recomand la primăvară, când înfloresc salcâmii.

    Pe curând,

    Earnest