CINE A ÎNTEMEIAT ORAȘUL KIEV?

 ,,De-a lungul malurilor Niprului, toată perioada anului are farmecul ei : primăvara, Kievul se împodobește cu flori albe de castan, vara copacii verzi ne oferă umbra lor pe străzi și prin piețe, toamna dă aură parcurilor prin  tonuri aurite,  și iarna țese peste oraș dantele de țurțuri.”

                                                                                                                  ( H. Leviski, Kiev- Petit guide)

Lavra Pecerska,
1051

        În septembrie 1981, am vizitat Kievul. Era un oraș frumos și curat. Era numit orașul castanilor și al parcurilor. Pe vremea aceea, erau 66 de parcuri și 170 de piețe. Se spunea că în Kiev sunt 20 m.p. de verdeață pentru fiecare locuitor. De exemplu, Parcul Central de Cultură și Odihnă se întinde pe o suprafață de 260 de hectare.

   Au trecut de atunci 31 de ani și acum mărețul oraș se află nu numai în război cu Moscova, ci și într-unul cu Biserica Ortodoxă, cu minoritățile, cu istoria. Istoria a constituit dintotdeauna în politică un mijloc de manipulare, uneori pozitivă, alteori negativă. Am aflat de curând că se rescrie Istoria Ucrainei, că Rusia Kieveană a fost de fapt Ucraina Kieveană, că românii le-au furat teritorii, printre care și Moldova. De aceea, m-am hotărât să scriu cine a întemeiat Kievul, conform informațiilor din cronici, cercetărilor lingviștilor și din rezultatele săpăturilor arheologice ( apropo de săpăturile arheologice: prin anii  primei decade a acestui secol, s-a realizat o colaborare între istoricii români și cei ucraineni, privind efectuarea unor săpături arheologice în siturile arheologice neolitice ale Culturii Ariușd-Cucuteni-Tripolie și surpriză!: au fost descoperite, până la stratul neolitic, așezări dacice!).

Bogdan Hmelnițki

1. Ucrainenii și rușii sunt popoare slave (indo-europeni, ramura satem), din grupul slavilor orientali alături de bieloruși. Celelalte neamuri slave sunt grupate astfel: grupul occidental ( polonii, slovacii, cehii, sorabii din Germania de Est, cașubii din Nordul Poloniei) și grupul slavilor meridionali ( bulgarii, sârbo-croații, slovenii, macedonienii). Slavii ( slav înseamnă ,,glorios”) au venit din partea nordică a Euroasiei, așezându-se în secolul I în teritoriul cuprins între Carpați. Nipru, Marea Neagră. În această perioadă, latinii îi numeau venedi/veneti ( nume preluat de germani), iar în secolul al VI-lea apăreau în istoriile bizantine cu numele de veneti,sclaveni, sclavi) Deci, nu întâlnim numele popoarelor amintite , mai sus, pentru că în abia în  secolul al IX-lea a început diferențierea acestora în cadrul slavilor, punctul culminant al procesului de formare definitivă a popoarelor și a limbilor naționale a fost secolul al XIV-lea. Din slava veche s-a format limba slavonă ca limbă de cultură religioasă și administrativă.

2. Cronica lui Nestor numește toate triburile slave, până la formarea popoarelor de origine slavă, răspândirea lor și satele,orașele pe care le-au întemeiat.

3. Începând cu Epoca Modernă, se constată interesul istoricilor, privind întemeierea orașului Kiev, elaborându-se două teorii: 

a. teoria normandă, conform căreia Kievul este un oraș întemeiat de normanzi pe drumul comercial de la varegi la greci, că denumirea de rus vine de la routsi , varegii care au negociat cu bizantinii, și că numele primilor cnezi sunt de origine scandinavă: Oleg=Helgi, Igor-Ingvar;

b. teoria antinormandă, conform căreia Kievul a fost întemeiat de localnici, că denumirea de rus vine de la râul Ros,  că orașul Kiev a fost întemeiat în secolul al VI-lea înainte de venirea varegilor, fapt constatat și arheologic, că varegii constituiau o minoritate militară așazată la marginea orașelor în tabere militare, care a fost asimilată de slavi. Este clară elaborarea teoriei mormande, din motive politice, știind faptul că Suedia a urmărit cucerirea nu numai a Poloniei, ci și a Rusiei.

4. Atât istoricii ruși, cât și cei ucraineni sunt adepții teoriei antinormande, dar fiecare susține că poporul lor a întemeiat Kievul, dezbaterile devenind mai incisive, după desprinderea Ucrainei din URSS.

5.Cel mai important izvor istoric este Cronica lui Nestor, numai că istoricii ucraineni spun că aceasta a fost modificată la Moscova de cnezii ruși, în secolele XIV-XV . Nestor  numește următoarele triburi din Regiunea  Niprului: krivicii, polianii, drevlenii, arătând că polianii au întemeiat Kievul , care ,,sunt numiți acum ruși.” Drevlenii sunt ucrainenii, care erau supuși rușilor în vremea lui Igor, care îi achitau un tribut. Ucrainenii spun că polianii sunt de fapt, ucrainenii. Cronica ne relatează că Igor a fost omorât cu cruzime de către drevleni, după care  aceștia au vrut să încheie o alianță matrimonială cu văduva Olga, trimițând la Kiev cei ,,mai aleși bărbați”, pentru a o peți pe fiica sa.  Olga le-a dat pețitorilor foc în baie, apoi s-a hotărât să se ducă la drevleni cu tot alaiul, ca să organizeze un ospăț funerar. La ospăț și în timpul serbării dată în memoria lui Igor, Olga i-a îmbătat cu mied fiert pe drevleni, iar drujina sa ( detașamentul militar care a însoțit-o) a omorât 5000 de drevleni beți, răzbunând astfel moartea lui Igor.

6. Kievul a fost întemeiat în secolul al VI-lea, conform unei legende menționată în Cronica lui Nestor, de către  trei frați: Kii, Ștșek și Khoriv care si-au stabilit reședințele, fiecare pe câte o colină, pe care le-au unit într-un oraș, numindu-l Kiyv, de la fratele cel mare Kii. Rezultatele săpăturilor arheologice confirmă acest fapt, iar studiul unor scrieri bizantine arată că în anul 530, Kii a fost la Constantinopol, la Împăratul Iustinian.

7. Nestor ne relatează că în anul 862, Kievul era condus de doi frați, Askold și Dir, care au atacat Constantinopolul. Ei  au fost omorâți de către Oleg, cneazul de la Novgorod. Acesta a unit  cele două orașe, constituind Rusia unică, Rusia Kieveană. El a numit orașul Kiev ,,mama orașelor rusești, centrul ținuturilor rusești”. Din nou se pune întrebarea: cine erau rușii? Varegii , rușii actuali sau ucrainenii? Numai că,suntem în secolul al IX-lea, când  începuse procesul de formare a popoarelor de origine slavă, iar lingviștii spun că la Kiev se scriau documentele în dialectul rușilor, nu în cel ucrainean, 

8. Statul  Rusia Kieveană era organizat în cnezate, conduse de un cneaz. Cneazul cel Mare era cel de la Kiev. În timpul luptelor cu mongolii și cu germanii, puterea Kievului a scăzut, instaurându-se stăpânirea mongolă între anii 1240 și 1480. În această perioadă, alte orașe au devenit puternice, Cneazul cel Mare fiind cel din Vladimir, apoi cel din Moscova. Datorită așezării sale favorabile, departe de atacurile vecinilor, Moscova a devenit un loc de atracție pentru ruși, care s-au deplasat spre ținuturile stăpânite de aceasta. Moscova a fost întemeiată în anul 1135 de către Iuri Dolgoruki, fiul lui Vladimir Monomahul cneazul de Kiev, care a întemeiat orașul Vladimir.  Cnezatul lui Dolgoruki era independent și își avea reședința la Suzdal.

9. Unirea cnezatelor în jurul Moscovei a început în timpul lui  Dmitri Donskoi și s-a finalizat în vremea cneazului Vasili III, care a domnit la Moscova între anii 1505 și 1533, iar fiul său, Ivan IV, numit cel Groaznic , în anul 1546, și-a luat titlul de țar ( cezar).

10. Ucrainenii- cei de la frontieră, cazacii-oamenii liberi nu aveau un stat. Ei locuiau în regiunea Zaporojie, având reședința la  Siciul Zaporojean care era amplasat pe o insulă în mijlocul  Niprului. Ei, ca și Kievul, se aflau sub stăpânirea Uniunii Statale Polono- Lituniană. Bogdan Hmelnițki i-a răsculat pe cazaci împotriva acestei uniuni, obținând o victorie la Korsun, după care a intrat triumfător în Kiev, în anul 1648, unde a fost salutat ca „Moise, salvatorul, mântuitorul și eliberatorul poporului din captivitatea poloneză ... ilustrul cârmuitor al rușinilor”. Însă, neputând face față unui eventual alt război cu polonezii și lituanienii, Bogdan Hmelnițki a încheiat cu Țarul Alexei I al Rusiei ,Tratatul de la Pereiaslav, în anul 1654, prin care se unea cu Rusia.

 În concluzie, susținem că orașul Kiev a  fost întemeiat de ruși, luând ca argumente cinci relatări din această expunere:

- Nestor ne informează  că  întemeietorii Kievului se numeau  poliani, nu ruși, deci nu puteau fi varegii, pentru că , după teoria normandă, aceștia se numeau routsi și nici ucraineni, pentru că Nestor ne spune că în vremea lui (secolul  al -XII-lea) polianii se numeau ruși;

 - dialectul documentelor din aceea perioadă este apropiat de cel rusesc;

- Oleg numește Kievul ,,mama orașelor rusești, centrul ținuturilor rusești”.

- kievenii l-au numit pe hatmanul ucrainean Bogdan Hmelnițki ,,cârmuitor al rușilor”, adică al  locuitorilor din Kiev.

- Kievul a avut pentru prima oară un conducător ucrainean, abia în anul 1648.

   Nu pot să închei această lungă expunere, fără să nu vă relatez un fragment din descrierea imensei statui a lui Bogdan Hmelnițki din Kiev, ridicată în anul 1888, după un proiect al sculptorului M. Mikeșin și al arhitectului V, Nikolaiev; ,,Bogdan Hmelnițki cu bastonul său de hatman indică nordul, coasta Moscovei. ,,Acest gest energic simbolizează dorința statului ucrainean de a se alia  în vecii vecilor cu poporul rus în cadrul unui Stat unic”. Curat murdar, coane Zelenski!

 Pe curând, 

 Earnest

 Surse:

Antoneta Olteanu, Civilizația rusă- Perioada Veche și Modernă, Editura Paideia, București, 1998

Tamara Kondratieva, Vechea Rusie, Editura Corint, București, 2000

H. Leviski, Kiev- Petit guide, Editions Mistetstvo, Kiev, 1980