marți, 7 noiembrie 2023

ISTORIE CORECTĂ: IERUSALIM

 ,,Și poporul lui Moise este un neam care cârmuiește cu dreptate și face ceea ce este de cuviință.”
                                                                          (Coranul, Sura VII-Sura Zidurilor-, versetul 159)    


   
Muntele Templului
M-am gândit să scriu despre Ierusalim, deși găsiți pe GOOGLE informații suficiente. Eu vreau să dau un răspuns în această postare celor care spun că este dreptul palestinienilor să ,,stăpânească” acest oraș, pentru că le aparține, luând în considerare argumentele ideologiei HAMAS:
1. Este locul unde Avraam (Abraham/ Ibrahim) a vrut să-l sacrifice, la cerința lui Dumnezeu, pe fiul său mai mare, Ismaael (Ismail). În Biblie, se spune că Dumnezeu i-a cerut să-l ucidă pe fiul cel mai mic, pe Isaac;
2. Este locul unde în anul 615, ziua de 27 a lunii radjad, Al  Buraq (animal fantastic) l-a dus pe Mohammed ( Muhammad), la porunca Arhanghelui Gabriel ( Îngerul Jibril), la Moscheea cea mai Îndepărtată, adică la moscheea de pe Muntele Templului, din Ierusalim, de unde  Profetul a urcat în mai multe ceruri pentru a-i întâlni mai întâi pe profeții anteriori și apoi pe Dumnezeu (Allah);
   De acea, zilele acestea,  am recitit Coranul, ca să găsesc sura și versetele care ne relatează argumentele palestinienilor.
 Trebuie să menționez, că  Ierusalimul este orașul sacru a trei mari religii monoteiste:iudaismul, creștinismul și islamismul, fapt garantat de Declarația de Independență a Țării lui Israel din 14 mai 1948: ,,El va asigura protecția tuturor locurilor sfinte ale tuturor religiilor”. În anul 1981, Ierusalimul a fost proclamat  de Knesset (Parlament) capitala oficială a Israelului, unde se află sediile Președintelui, Parlamentului și Guvernului. Populația Ierusalimului este de 801.000  de locuitori ( statistica din anul 2012), dintre care 497.000 sunt  evrei, 281.000 sunt musulmani ( unii sunt arabi cu cetățenie israeliană, alții sunt arabi cu cetățenie iordaniană) și 14.000 sunt creștini (ei reprezintă vreo treizeci de confesiuni, printre dânșii se găsesc atât arabi, cât și evrei). "Cetatea Veche" (sau „Orașul Vechi”) este împărțită după o tradiție seculară, în patru zone: „iudaică”, „creștină”, „armeană” (deși armenii sunt și ei creștini) și musulmană.
  Cine a întemeiat Ierusalimul și vechimea orașului?
      Ierusalimul apare menționat prima dată în Textele egiptene , în mileniul II î. e.n. cu numele de Rushalimum și reapare în Scrisorile de la el Amarna în secolul al XIV-lea, când era condus de Regele Abd  Khiba ( atunci era sub suzeranitatea Egiptului). Pe vremea lui Avraam era condus de Melhisedec, care era Preot al Dumnezeului Prea Înalt ( Ps.76:2) , fiind menționat cu numele de Salem. Când israeliții au intrat în Canaan au găsit Ierusalimul în mâinile unui trib semitic, iebusiții, conduși de Regele Adoni Țedec. A rămas în mâinile iebusiților și s-a numit Iebus. Atât Iuda, cât și Benianim au făcut pace cu iebusiții. În vremea lui David, care își avea reședința la Hebron, cetatea a fost cucerită de israeliți ( apare cu numele de Sion), iar David și-a ridicat aici un palat, a adus chivotul și a început construirea Templului, pe care l-a terminat Solomon, conform informațiilor din Biblie. Descoperirile arheologice arată că această așezare exista din Epoca Neolitică, fiind locuită și în Epoca Bronzului, Epoca Fierului, fără întrerupere, până în prezent. Deocamdată, nu au fost descoperite ruinele Templului lui Solomon, care a fost distrus de către Nabucodonosor, în anul 587 î.e.n. Zorobabel a reconstruit acest templu, care a fost distrus de armata caldeilor: ,,Radeți-l, radeși-l din temelii! ( Ps.137:7). Irod cel Mare , voind să fie recunoscut ca Rege de către poporul lui Israel, a îndepărtat ruinele celui de al doilea templu și a construit un nou templu. Ridicarea acestuia a durat patruzeci și șase de ani ,conform lui Ioan (2:20) El a fost distrus de către   generalul Titus, în anul 70, omorând totodată mii de israeliți din Ierusalim.
   În ceea ce privește înțelesul numelui de Ierusalim (Yerusalaim în Vechiul Testament),se crede că prima parte Yeru, vine din sumeriană și înseamnă a înființa, a pune piatră de temelie, iar a doua parte, Salaim este numele zeității canaanită, Șalem ( Zeul Amurgului), asociat în gândirea israeliților cu șalom=pace. Așadar, s-ar traduce ,,Întemeiat de/ sau pentru Șalem” sau ,,Temelia lui Șalem”, transformat în ,,Temelia Păcii.”
 Așadar, niciun document, nicio descoperire arheologică nu ne arată că în acele vremuri ar fi fost , aici, arabii . Ei vin în Israel  și ocupă Ierusalimul în anul 637, după cinci ani de la moartea Profetului Mohammed ( 570-632).  Este firească întrebarea noastră: ce moschee era în Ierusalim, în anul 615, ziua de 27 a lunii radjad ( luna a șaptea, lună sacră), când nu era aici ,,picior de musulman”?
Coranul reprezintă viziunile lui Mohammed ( în general în timpul nopții), pe care acesta le rostea în versuri, inspirat fiind de ,,Duhul Sfânt”, care era un înger, după părerea sa, care este numit în surele mediene Gibrail/Jibril, ( Gabriel) Se pare că Mohammed ar fi suferit în tinerețe de ,,friguri rele”,un fel de epilepsie, care se manifesta printr-o stare de leșin adânc, după ce stătea pe gânduri,el spunând că atunci intra în corpul său Duhul Sfânt. De asemenea, se știe că el priveghea și postea mult și este demonstrat științific că prin post  dispoziția la viziuni sporește mult. După moartea sa, surile scrise la Mekka și Medina de cei care-l ascultau în timpul delirului său, când Duhul Sfânt intra în el, au fost adunate de către Zeid Ibn Amr și date lui Omar, omul de încredere a lui Abu Bekr, ele având doar un circuit închis: adică erau citite doar de familia acestuia și de persoanele apropiate. Acestea au alcătuit primul Coran despre care se spune că a fost ars și refăcut mai târziu. De aici, au pornit și punctele de vedere diferite, privind conținutul lui, între șiiți și sunniți.
 Ce ne spune Coranul referitor la cele două argumente ale palestinienilor, privind dreptul lor asupra Ierusalimului?
1. Nu am găsit în Coran că Avraam ar fi venit la Ierusalim, pentru a-și sacrifica fiul lui Allah. În Sura II-Sura Vacii, începând cu versetul 118, ni se spune despre ceea ce a făcut Avraam la Mekka împreună cu Ismail, la porunca lui Allah ( construirea Kabei, unde i s-a făcut și mormântul pentru el și Ismail, respectarea legii etc)
2. Despre  Ridicarea la cer al lui Mohamed pâna la treapta șapte nu se spune în Coran că ar fi fost adus la Ierusalim de către Al Buraq, celebrul cal cu chip de femeie, unul dintre simbolurile islamului.  În Sura XVII- Sura Drumului Nopții-, versetul 1, se spune: ,, Mărire celui ce a dus servului său noaptea de la templul cel sfânt la templul cel mai îndepărtat, a cărei împrejurime am binecuvântat-o, ca să-i arătăm semnele Noastre. El este cel ce aude , vede”.   Constatăm că nu  apare  Al Buraq și nu sunt menționate  numele templului și Ierusalimul. Mai mult, în versetul 62 se spune:  ,,Și Noi am orânduit vedenia, ce am lăsat-o ca s-o vezi, numai ca ispită pentru oameni și pomul cel blestemat” Este deci vorba despre o vedenie a Profetului, nu de o călătorie reală  la Ierusalim și înapoi. Pomul blestemat este Zakkîm, pomul Iadului, și roadele sale care sunt hrana celor osândiți la muncile Iadului ( Sura XXXVII- Sura celor ce înșiră-,versetul 60). În Sura LIII-Sura Stelei, versetele 13 și următoarele spun că Mohammed a văzut altădată ,, la lotusul hotarului, lângă grădina locuinței” pe profeții de dinaintea lui, îngerii,pe Allah etc. Nici în această sură nu se spune că această viziune s-a întâmplat la Ierusalim șau că de aici, de pe Muntele Templului,  s-ar fi urcat la lotusul hotarului, care este cerul al șaptelea,  la dreapta tronului lui Allah. Nu l-a văzut pe Allah , nici în viziunile sale, pentru că Aișa, una dintre soțiile lui, i-a numit nelegiuiți pe cei care susțineau că Mohammed l-a văzut pe Dumnezeu.
  În concluzie, argumentele palestinienilor nu se găsesc în Coran, ele țin de tradiție, de celelalte scrieri. Probabil ei au fost fascinați de ridicarea la cer  a Proorocului Ilie, pe un car de foc tras de cai înaripați. 
 În ceea ce privește cele două locuri sacre de pe Muntele Templului, Cupola Stâncii și Moscheea Al Aqsa menționăm, următoarele: Cupola Stâncii a fost construită între anii   687 și 691 de către  califul Abd al Malik, iar Moscheea cea mai Îndepărtată, Al Aqsa, a fost construită, ca un mic locaș de cult, de către Omar, pe locul Templului lui Irod cel Mare. A fost reconstruită de către Califul Omeiad,  Abd-Malek, zidirea ei, finalizându-se în anul 705. Deci, această moschee nu poate fi Moscheea cea mai Îndepărtată, pentru că nu exista pe vremea lui Mohammed! Actuala moschee a fost reclădită în anul 1035. 
   Să nu uităm că în anul 1951, în Moscheea Al Aqsa a fost asasinat Regele Iordaniei, Abdulah, de către un terorist arab palestinian. Așadar, să nu ne mire atitudinea Regelui și a Reginei Iordaniei față de acest război, pentru că  ei știu că pot fi oricând ținta teroriștilor Hamas.
 
Pe curând,
 Earnest




4 comentarii:

Diana spunea...

Interesant. Uitasem multe date

Anonim spunea...

Foarte interesant!! Multunesc,Livia!

Anonim spunea...

Polixenia
Date deosebit de importante și interesante.




Page spunea...

I really liked your post! Your insights were valuable. Looking forward to more from you.