UN BOB DE ISTORIE ȘI DE CULTURĂ (I)

 

                                           ,,El tremură ca alte dăți

Galați, ,ihai Eminescu” de 
Frederic Storck, 1911, 
prima statuie a poetului

În codri și pe dealuri,

Călăuzind singurătăți

De mișcătoare valuri;

                                                                Dar nu mai cade ca-n trecut
                                                                În mări din tot înaltul
                                                                – „Ce-ți pasă ție, chip de lut,
                                                                Dac-oi fi eu sau altul?

                                                               Trăind în cercul vostru strâmt
                                                               Norocul vă petrece,
                                                               Ci eu în lumea mea mă simt

                                                               Nemuritor și rece.”

   Astăzi, de Ziua Culturii Naționale, de ziua de naștere a poetului național, Mihai Eminescu, m-am gândit să deschid, din respect pentru cititorii mei și față de mine, o nouă serie de postări: ,,Un bob de istorie și de cultură” . Consider că trebuie să ne amintim o dată pe lună, de un eveniment din istoria și cultura noastră ( am separat cultura de istorie, deși aceasta face parte din istorie, pentru că, astăzi, este ziua ei), deoarece  multe evenimente istorice , unele poate fără o mare  importanță, au determinat schimbări economice, politice, sociale, juridice, diplomatice, iar cele culturale au determinat progresul, schimbarea mentalităților, formarea unor curente culturale, ideologice, politice.

   Ce să scriu eu despre Mihai Eminescu? Este prea mare pentru mine, pentru a-mi permite să-i comentez opera și viața! Atâta îmi permit să spun: Eminescu îmi este foarte drag ( acesta este cuvântul  potrivit prin care -mi pot exprima sentimentul față de el) , nu numai pentru creația lui literară și publicistică, ci și  pentru dragostea sa față de limba română, față de istoria poporului nostru, pentru demnitatea lui națională, dar, mai ales, pentru marea lui suferință, pe care și-o ardea în natură, singura care nu l-a trădat, singura care-i aducea alinare și care-l inspira. 

 Și acum, bobul de istorie și de cultură, pentru luna ianuarie

Pe 27 ianuarie 1388, Regele Poloniei Wladislaw al II-lea Jagello a împrumutat de la Domnul Moldovei Petru al II-lea Mușat suma de 3.000 de ruble de argint ( ceea ce reprezintă 493, 440 kg de argint fin sau 52 de kg aur ), punând zălog teritorii românești  ( stăpânite de geto-daci și unde s-a format, de-a lungul secolelor poporul român creștin ortodox) pe care Polonia le luase din secolul al XIII-lea de la români: Țara Șipenițului și Podolia, ambele teritorii aflate, astăzi, la Ucraina. Menționăm că Regele Poloniei era socrul Domnului Moldovei și acesta avea mare nevoie de bani pentru a continua războaiele cu Cavalerii Teutoni.Conform înțelegerii, Moldova își lua teritoriile, dacă, în timp de trei ani, Polonia nu-și plătea împrumutul. Marea și puternica Polonie nu avea bani, dar ,,săraca” Moldova îi avea. Bineînțeles, că Polonia nu și-a putut plăti datoria, ceea ce a dus la lungi tratative, acorduri, războaie între cele două state. De exemplu, Roman I a ocupat Șipenițul, pe care l-a obținut Austria, în anul 1774, prin Convenția de la Istanbul, încheiată în urma Războiului Austro-Turc. Era pentru prima oară, când Imperiul Otoman încălca capitulațiile. Alexandru cel Bun a revendicat teritoriul Pocuției, pentru că Polonia nu a respectat Tratatul de la Roman, din anul 1411, în care, din nou, Regele dator se angaja că va restitui restul datoriei, în următorii doi ani, renunța la Țara Șipenițului și dacă nu își plătea datoria, Pocuția rămânea Moldovei. Datoria nu și-a plătit-o Polonia,  iar  Ștefan cel Mare,  în anul 1490, a cucerit Pocuția. Însă, după moartea sa, Bogdan cel Orb a  pierdut Pocuția, iar între anii 1529 și 1530, Petru Rareș a ocupat-o, spunând Regelui Sigismund că este voința Sultanului Soliman Magnificul. Sigismund l-a întrebat, printr-o scrisoare, pe Soliman Magnificul, dacă este de acord cu trecerea Pocuției la Moldova, fapt care l-a determinat pe  Sultan să organizeze, mai târziu, în anul 1538, o campanie de pedepsire a lui Petru Rareș și de cucerire a Moldovei, mai ales că neastâmpăratul domn avea de gând să unească cele trei Țări Române, după cum îl informaseră sașii din Brașov. Știm că Petru Rareș nu a vrut să fie învins de turci, de aceea a părăsit tronul, iar vrednicul Sultan s-a răzgândit să transforme Moldova în provincie, mulțumindu-se cu vasalizarea ei, punându-l domn pe Petru Lăcustă ( primul domn care nu a fost ales de țară) și cu transformarea Tighinei în ,,raia” (kaza), numind-o Bender. Iată cum, un împrumut a determinat,  timp de 142 de ani,  relații încordate între Polonia și Moldova.  Problema a fost rezolvată, prin Pacea de la Paris din anul 1946, prin care teritoriul Bucovinei de Nord a fost dat URSS, iar Stalin l-a integrat în R.S.S. Ucraina.

 Pe 15 ianuarie 1883 s-a înființat la Iași revista ,, Recreații științifice”. Această revistă a apărut lunar, până în anul 1888, la început în format de 32 de pagini, apoi de 24 de pagini, fiind fondată de către zece profesori de matematică, fizică, chimie, astronomie de la Universitatea din Iași și de la diferite școli prestigioase din oraș. Printre fondatori au fost Neculai Culian, membru corespondent al Academiei Române, cunoscut matematician și astronom, străbunicul istoricului religiei Ioan Petru Culianu și Constantin Climescu, membru al Academiei Române, matematician și Rector al Universității din Iași, între anii 1901 și1907. Scopul revistei a fost să facă educație științifică tineretului, ea fiind difuzată în toate teritoriile din România și în cele aflate încă sub ocupație străină. În revistă, au fost tratate subiecte variate de aritmetică, algebră, geometrie, geometrie analitică, trigonometrie, calcul diferențial și integral, istoria matematicii,  mecanică, topografie, cosmografie, astronomie, chimie, geografie și diverse.

Pe curând,

Earnest

Vă propun o clipă de meditație, pe binecunoscute versuri, aparținând lui Mihai Eminescu.

https://www.youtube.com/watch?v=45nsyDQhpvg
,,La mijloc de codru”, muzica Ion Mureșanu

https://www.youtube.com/results?sp=mAEB&search_query=sara+pe+deal
,,Seara pe deal”, muzica: Vasile Popovici