 |
| Porolissum Poarta Praetoria |
Direcția Județeană de Cultură a Județului Sălaj este permanent preocupată de promovarea turismului, prin refacerea, cu fonduri proprii, a monumentelor și clasificarea acestora pe lista tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO. Au început cu Biserica de lemn de la Fildu de Sus, care, alături de alte șase biserici, a înscris-o în proiectul ,,Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord-județul Sălaj"(despre această biserică și despre proiect am scris pe acest blog).
 |
| Castrul de la Buciumi |
A urmat al doilea proiect, finalizat în anul 2019, privind înscrierea pe lista tentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a celor șase castre romane din județ: Porolissum, Buciumi, Brusturi-Romita, Românași, Tihău-Surduc, Sutoru. Castrele Porolissum și Buciumi au fost, parțial, reabilitate. Proiectul a cuprins, de asemenea, reabilitarea șoselor și podurilor care duc la aceste obiective, iluminatul ambiental, grupuri sanitare, iar la Buciumi instalarea unui lift vertical de acces la castru, acesta devenind singurul castru cu lift,din lume.
Castrul roman de la Porolissum ( Moigrad , comuna Mirșid)) a fost construit lângă o așezare dacică.
Toponimul Porolissum, de origine dacică, înseamnă "loc de trecere", "trecătoare" și este în strânsă legătură cu prezenţa în vecinătate a trecătorii "Poarta Meseșeană" - importantă cale de acces între spaţiul pannonic şi cel transilvan, având, de asemenea, o deosebită importanţă strategică şi militară, încă din Antichitate. Construcția castrului a început în anul 106. De-a lungul anilor, castrul s-a dezvoltat într-o importantă așezare urbană, fiind reședința Daciei Porolissensis, care a dobândit statutul de municipium, în perioada împăratului Septimius Severus (193-211). Castrul propriu-zis se întinde pe o suprafață de 6,9 ha. și au fost descoperite în interiorul acestuia: locuințe, băi publice, trei temple ( Templul lui Jupiter Optimus Maximus Dolichenus-zeu rezultat al fenomenului interpretattio romana, Templul zeiței Nemesis- care printre atributele sale sunt și acelea legat de lumea amfiteatrelor, putând influența soarta celor care se confruntă frecvent cu moartea, cum sunt soldații și gladiatorii, Templul lui Liber Pater-zeul vegetației, al viței-de-vie) și un amfiteatru. Amfiteatrul de la Porolissum este cea mai mare construcție publică de pe teritoriul provinciei Dacia Romana, având 6000 de locuri, cu o arenă ce măsoară 66,5×52 metri În acest amfiteatru, se organizau lupte de gladiatori, vânători de animale, acrobaţii, jocuri scenice şi chiar execuţii publice.
Anual, la Porolissum, în luna iulie, se organizează un festival, care evoca, prin diferite spectacole, Epoca Daco Romană.
Nu știm, dacă aceste monumente vor trece evaluarea intrării lor în Patrimoniul Mondial UNESCO, pentru că arhitectul, care a realizat proiectul de reabilitatare a castrului roman Porolissum, nu arespectat normele minimale de restaurare ( după părerea arheologilor, acesta nu are cunoștiințe temeinice de arhitectură romană, pentru că în România nu mai există o școală de restaurare a monumentelor antice). Trei mari greșeli au fost constate : zidul castrului este prea înalt în raport cu Poarta Praetoria, zidul original era din piatră vulcanică, asemănătoare cu bolovanii de râu, iar pentru completarea zidului a fost folosită piatră de carieră și gradenele amfiteatrului falsifică monumentul.
Indiferent dacă aceste monumente vor intra sau nu în patrimoniul mondial, ele merită să fie vizitate.
Pe curând,
Earnest
Un comentariu:
Dacă fiecare Consiliu Județean ar reabilita câte un monument, prin diferite proiecte, chiar și prin accesarea unor fonduri europene, câte monumente nu ar fi salvate în România? Ne-am dezvolta turismul și am arăta străinilor, că am fost și putem fi un popor creator de frumos și de valori.
Trimiteți un comentariu