duminică, 1 august 2021

ȘTIAȚI CĂ ( XVII)... DE PRIN CĂRȚI, ADUNATE


  Știm cu toții că știința este un complex general de cunoștințe, fapte, legi, teorii, care se dezvoltă continuu, prin contribuția cercetărilor, din toate timpurile. Suntem conștienți  că știința nu ar fi ajuns la rezultatele actuale, dacă n-ar fi existat descoperirile din Antichitate, dintre care, cele mai vechi, sunt cele din Orient, pe care grecii le-au preluat și le-au dezvoltat. Știința greacă s-a născut în orașele ioniene din Orientul Apropiat, îndeosebi în Milet și Efes. De asemenea, ne place sau nu ne place, științele s-au dezvoltat pe lângă temple (de exemplu, organele corpului uman au fost cercetate  în timpul îmbălsămărilor, cercetarea cerului  a fost preocuparea principală a preoților indieni, chinezi etc).
   Vă voi prezenta, mai jos, câteva realizări ale Antichității, în domeniul științelor, mai puțin cunoscute publicului larg. Nu voi scrie despre busolă, praful de pușcă, oțel, acupunctură sau despre cele patru operații, valoarea lui pi sau despre numărul de aur, ci despre:
1. Vechii egipteni  au creat primul calendar, potrivit căruia anul era divizat în 12 luni, de câte 30 de zile, care împreună cu cele 5 zile suplimentare făceau 365 de zile. Ei știau să rezolve ecuații cu două necunoscute ( deci ei, nu arabii sunt cei care au ,,inventat” algebra; arabii au inventat noțiunea ,,al jabr”= necunoscută , dezvoltând această ramură a matematicii) și să calculeze volumul emisferei. Tot egiptenii au făcut primele supozitoare, folosind aloesul și opiul, pe care le foloseau în tratarea diferitelor boli și pe care le-a preluat Hipocrate, folosindu-le în practica lui medicală.
2. Teorema Lui Pitagora nu a fost descoperirea egiptenilor, ci a babilonienilor, care cunoșteau, de asemenea, regulile de extragere a rădăcinii pătrate.
3. Matematicienii indieni au elaborat bazele trigonometrie și cunoșteau extragerea rădăcinii cubice.
4. Babilonianul Seleucos, în secolul al II-lea î.e.n., a emis teoria heliocentrică, iar astronomii indieni vorbeau despre forma sferică a Pământului și despre rotirea acestuia în jurul axei sale, de la vest la est.
5. Astronomul chinez Si-sen a alcătuit, în secolul al IV î.e.n., primul catalog astral, care a stat la baza cercetărilor astronomilor greci.
6. Primii care au ajuns pe continentul nord american au fost fenicienii. Au fost descoperite, pe țărmurile americane, tăblițe de lut, ale comercianților din orașul-stat Tyr, în care erau trecute mărfurile aduse, în aceste zone.
7. Aristotel a descoperit că apa este compresibilă, descoperire uitată până la redescoperirea ei de  inginerul român Gogu Constantinescu, inventatorul sonicității.
8. Pitagora și școala sa a pus bazele acusticii experimentale. Ei au măsurat lungimile coardelor care produc anumite sunete, constatând că acestea, dacă sunt din același material și au același diametru, produc unde ale sunetului fundamental, care este proporțional cu lungimea lor.  În ceea ce privește teoria rolului numerelor în Univers și al destinului, pe care Pitagora a preluat-o de la egipteni, el a adăugat ideea că eternitatea sufletelor este dată de formele eterne ale numerelor.
Reconstituirea traseului lui Aethicus,
 conform descrierii sale
9. Arhimede, printre multele mașinării pe care le-a creat, a inventat o mașină de irigație cunoscută cu numele de ,, șurub”, ,,melc”, cu care au fost udate câmpurile din Egipt.
10. Botanistul Teofrast a fost primul care a constatat că speciile se transformă natural sau prin intervenția omului.
11.Heron a creat, în secolul II î.e.n, primul automat, fiind un distribuitor de apă, care se declanșa prin introducerea unei monede în aparat, determinând curgerea apei dintr-un rezervor. El a fost, de asemenea, primul creator al unei fântâni arteziene și al unei turbine cu aburi.
12. Ctesibios din Alexandria a creat primul orologiu cu apă.
13. Primul înconjor în jurul Lumii l-a realizat daco-romanul Aethicus Donares, între anii 461 și 465, călătorie descrisă în cartea, Cosmografia, scrisă în limba sa, latină și greacă. Se păstrează copia în limba latină la Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig, realizată în secolul al VIII-lea, de călugărul benedictin,  Ieronimul de Fresing Bavaria.
 Pe curând,
 Earnest


     
 

Un comentariu:

Diana spunea...

Interesant , foarte interesant