MONUMENTE UITATE (XVI).BISERICA EVANGHELICĂ TĂRTÂRLAUA

,,Adevărata călătorie de descoperire nu înseamnă a căuta noi peisaje, ci a privi totul cu alți ochi.”

Altarul,Biserica Evanghelică Tărtâlaua,
pictor Vincențius din Sibiu, 1508

                                                                                     (Marcel Proust)   

    De doi ani, nu am mai călătorit, din multe motive, ceea ce nu mi se potrivește deloc, având în vedere faptul că îmi place să cunosc toate locurile din țara mea frumoasă. Așa că, m-a apucat melancolia și am răscolit C.D-urile și mi-am amintit că am văzut multe locuri mai puțin vizitate de către turiști, printre care și Biserica Evanghelică Tătârlaua.

Biserica Evanghelică,, Sfântul Cristofor”, Tărtâlaua,
 sec. XV

    Tătârlaua este un sat din comuna Cetatea de Baltă, din județul Alba, cunoscută celor care au învățat la istorie cu drag de țară, ca una dintre cetățile din Transilvania stăpânite de către domnitorii  Ștefan cel Mare și Sfânt și Petru Rareș. În anul 1197,este menționată Cetatea de Baltă ca o cetate de pază, pe care Matei Corvin a modernizat-o, în secolul al XV-lea. Denumirea așezării vine de la situarea sa, în mijlocul bălților și mlaștinilor Târnavei, astăzi secate. Aici, a fost ridicată, în secolul al  XIII-lea, în așezarea numită astăzi Tărtâlaua, o biserică catolică , în stil romanic, cu două turnuri și tribună pe vest, care a fost transformată, în secolul al XV-lea, în stil gotic- nava și corul, devenind biserică reformată ( evanghelică) odată cu trecerea sașilor stabiliți aici, la cultul evanghelic. Materialul de construcție este piatra de râu, în amestec cu cărămizi și elemente locale, precum pământ, argilă și lemn. Aceasta este biserica, care a rezistat până în zilele noastre, uitată odată cu plecarea sașilor în Germania. Menționăm că în perioada stăpânirii Cetății de Baltă de către Moldova, această biserică a fost dată cultului ortodox, fiind pictată în anul 1525, după care, revenind cultului evanghelic, pictura a fost văruită. În anul 2016, au început lucrările de restaurare a bisericii și în timpul analizei tencuielii din corul bisericii, restauratorului Lorand Kiss

Altarul, Predela

 a  descoperit picturi murale foarte bine conservate şi valoroase din punct de vedere artistic, probabil, aparținând secolului al XIV-lea. Însă, deocamdată, principala zestre a bisericii este Altarul, care a fost realizat în anul 1508, pentru biserica din Jidvei și a fost vândut bisericii din Tătârlaua, în secolul al XIX-lea. Pictorul altarului este Vincențius din Sibiu ( Cibiniensis),  renașcentist , ,,cu sugestii din pictura lui Cranach”, după cum a constatat Vasile Drăguț. El a executat pictura murală a bisericii reformată de la Ocna Sibiului și alte altare ca cel de la Cincu, care provine de la Moșna. Altarul de la Tătârlaua este poliptic, are două panouri fixe, două voleuri mobile și predela ( partea inferioară). Când panourile și voleurile sunt închise, se pot vedea opt perechi de sfinți.Pe panourile altarului expuse în zilele de sărbătoare sunt reprezentări ale Fecioarei Maria precum și martiriile unor sfinți, cum ar fi decapitarea Sfântului Valentin sau martiriul Sfântului Dimitrie. Predela prezintă o imagine a lui Iisus, după înviere. Culorile care predomină pe altar sunt  roșu și verde. Sculpturile de pe altar sunt realizate de Simon din Sibiu, socrul lui Vincențius. De asemenea, în exterior se păstrează  fresca, care, la fel ca la Dârlos, îl reprezintă pe Sfântul Cristofor.

   Merită văzută această biserică, cât și masivul castel Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă, ca , de altfel, întregul județ Alba.

  Pe curând,

  Earnest