SĂRBĂTORI ȘI CREDINȚE (XIV). FOCURILE LUI CUPTOR

 

, Luna lui Cuptor-

soarele necruțător

pârlind tot în jur.”

 (Cornelia Georgescu)

  Dintotdeauna în luna iulie, numită popular Cuptor, a fost foarte cald și au avut loc multe incendii, ceea ce i-a determinat pe oameni să-și controleze activitățile și să pună restricții în diferite zile ale unor sfinți, pornind de la experiențele avute până atunci:  incendiile ori seceta s-au datorat faptului că nu au fost respectate ziua unui sfânt sau a altuia din această lună.

   Astăzi, incendiile, seceta sunt puse pe seama încălzirii globale, datorată poluării, tăierii pădurilor, fără nicio noimă. Eu cred că majoritatea incendiilor din ultimii ani se datorează neglijenței oamenilor, care aruncă țigări aprinse prin păduri, care dau foc la gunoaie și nu supraveghează focul până la stingerea lui totală sau pun foc intenționat. din motive doar de ei știute. Îmi amintesc, că acum vreo 20 de ani, trecând pe la Niculițel, am văzut arzând niște vii. M-am oprit la biserica-monument ,,Sfântul Atanasie” din secolul al XIII-lea și i-am spus preotului ceea ce am văzut și l-am rugat să anunțe autoritățile locale. Preotul mi-a spus că localnicii își dau foc reciproc la vii, din răutate și că îl va anunța pe proprietar. Și atunci, ne întrebăm, de ce ne-ar feri Dumnezeu de secetă, de incendii, dacă noi ne facem singuri rău, distrugându-ne Planeta, recoltele? Mai mult, luăm în derâdere  rugăciunile și ritualurile de ploaie, săvârșite de preoți.

   Revenind la Focurile lui Cuptor, acestea încep cu 1 iulie și se termină pe 27 iulie.

1. Pe 1 iulie , în Transilvania se serbează Ana-Foca însoțită de interdicția rituală de a nu lucra în această zi, căci Ana îi arde gospodarului casa. Pe 1 iulie este și Ziua Sfântului Cosma- doctor fără de arginți, care se ține pentru a fi feriți de boli.

2.Pe 8 iulie se respectă Precupul ( Pricupul).  Sfântul Pricop le apără oamenilor recoltele de grindină, de vânturi, de foc , de opăritul cu uncrop. Dacă oamenii nu țin această zi, sfântul le pripește grânele, adică le grăbește uscarea, înainte ca acestea să ,, bage” bob în spic.

3. În perioada  15-17 iulie se țin  Cârcovii de Vară sau Cârcovii Marinei ( sora Sfântului Ilie), când femeile nu trebuie să muncească ( în special,  să nu dea gunoiul afară din casă, existând riscul ca acesta să ajungă în ochii Cârcovilor, atrăgând răzbunarea lor.). Respectarea restricțiilor din această zi îi ferește pe oameni de trăsnet, grindină, amețeală, nebunie, căzături. Tot în această perioadă, în special, în Moldova în jurul Iașului, era ziua Ciuricăi, Ziua Femeii. Cred că am scris pe acest blog despre sărbătoarea Ciuricăi, când femeile puteau să-i bată pe bărbați și să-i pună la munci foarte grele, fără ca aceștia să riposteze.

4. Pe 20 iulie, ziua Sfântului Proroc Ilie, patronul apicultorilor și, mai nou, al lucrătorilor din  sectorul energetic, se fac ritualuri pentru aducerea ploii în perioada de secetă, se aduc faguri la biserică, pentru a fi sfințite, sunt Moșii de Sântilie, se culeg primele mere ( celebrele mere de creangă), care se duc, de asemenea, la biserică pentru a fi sfințite. Tradiția spune că tunetul de Sfântul Ilie atrage secarea tuturor nucilor și alunilor, iar ploaia este semn că toate bucatele se vor coace la timp. Numai că nu a fost să fie ploaie de Sfântul Ilie și seceta și Soarele ne pârjolesc, în continuare.

5. Pe 21 iulie este ziua lui Ilie Pălie, iar pe 22 iulie ziua lui Focas,  zile așteptate de credincioși cu mare teamă, pentru că în aceste zile , dacă nu sunt ținute, se declanșează incendii și sunt arșițe puternice. Menționez, că BOR, pentru a împiedica superstițiile, nu înscrie în calendar pe Ilie Pălie, iar  Sfântul Mucenic Focas este trecut pe 23 iulie. Sfântul Ilie Pălie ar naște focul, iar Sfântul Mucenic Focas ar sufla în el pentru a-l face mai mare. Țin minte că bunica mea nu ținea această sărbătoare, pentru că nu era trecută în calendar. Într-o astfel de zi a călcat, iar o vecina i-a spus că  este mare păcat ceea ce face, că îi va lua foc casa. Dânsa a râs și și-a văzut de treabă. S-a întâmplat ca dulapul, în care a pus rufele călcate, să i-a foc în timpul nopții! Pompierii nu au găsit cauza incendiului. Coincidență sau nu, cert este că bunica mea nu a mai făcut treabă în această zi. În ceea ce-l privește pe Sfântul Mucenic Focas, acesta, conform tradiției creștine, nu are nimic de a face cu focul, ci cu apa. El a trăit acum 1900 de ani într-un port de la Marea Neagră, la Sinope, fiind socotit patronul navigatorilor, numele lui este legat de focă, nu de foc. Însă românii plini de creativitate  l-au numit Opârlia sau  Cur Gol Dinaintea Sărăciei, ilustrând situația la care ajunge gospodarul, după ce îi  arde focul toate bunurile. Menționez că ziua Sfântului Focas este ținută și de musulmanii din România, după un eveniment de acum câteva sute de ani, când le-au fost arse șapte sate, pentru că ei au lucrat în această zi.

6. Pe 27 iulie este Pintilie Călătorul, zi considerată a fi hotarul între vară și toamnă, când se întoarce crângul (crugul cerului sau bolta cerească) spre toamnă. Această zi se ține de frica trăsnetelor, grindinei, furtunii și a secetelor. Respectarea acestei zile îi apără pe oameni de epilepsie, de brumele prea timpurii, de foc.  În calendarul popular, mai este trecută pe 25 iulie sărbătoarea Ana Ospenia. Se spune că cei care îndrăzneau să lucreze în această zi adormeau trei zile, o săptămână sau chiar somnul cel lung al morții.

Pe curând,

Earnest

Surse: 

Marcel Lutic, Timpul sacru- Sărbătorile de altădată, Editura Fundației Academice AXIS, Iași, 2006; Lucia Berdan, Totemism românesc,  Editura Universității ,, Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2001