marți, 30 iulie 2024

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (CXV).JAMES SUZMAN, MUNCA. O ISTORIE A MODULUI ÎN CARE NE PETRECEM TIMPUL

  ,,Ceea ce ne diferențiază evident de numeroase alte specii este măsura în care plictiseala generează creativitate. Ne distrăm cu jocuri sau obiecte, experimentăm, vorbim ( chiar dacă numai pentru noi înșine), visăm cu ochii deschiși, ne imaginăm lucruri și, până la urmă, ne ridicăm și găsim ceva de făcut. Surprinzător de puține cercetări științifice s-au făcut pe tema plictiselii, având în vedere cât de mult timp petrecem  plictisiți mulți dintre noi. Din punct de vedere istoric, plictiseala s-a dovedit un subiect de interes susținut doar pentru cei cu profesii solitare, precum filosofii și scriitorii. Unele dintre cele mai mari descoperiri ale lui Newton, Einstein, Descartes și Arhimede au fost atribuite plictiselii.  După cum a spus Nietzsche ( care a pus pe seama plictiselii meritul inspirației pentru unele dintre cele mai influente idei ale sale), ,,pentru gânditori și spirite sensibile, plictiseala este acel calm al sufletului, dezagreabil și static, care precede o călătorie fericită și vânturi vesele.”. ( James Suzman, Munca.....)

James Suzman este de origine evreiască. Strămoșii săi, din Lituania, s-au stabilit în Africa de Sud. Străbunica lui a fost Helen Suzman, celebra militantă antiapartheid, nominalizată de două ori la Premiul Nobel pentru Pace, iar bunica sa este cunoscuta actriță și regizoare Janet Suzman nominalizată la Premiul Oscar pentru cea mai bună actriță, pentru rolul Impărătesei Alexandra Fedeorovna. James Suzman s-a născut la Johannesburg și locuiește acum la Cambridge.Este specialist în antropologie socială, cu un doctorat în această specialitate obținut la Universitatea din Edinburg. James Suzman a fost primul antropolog social care a lucrat în estul Omaheke al Namibiei, printre Ju/'hoansi de sud, unde a dezvăluit marginalizarea brutală a oamenilor San  ( căutătorii de hrană, grupați în trei neamuri, răspândiți în Botswana, Angola, Namibia, Africa de Sud, Zimbabwe) care și-au pierdut pământurile în fața crescătorilor de vite albe și a păstorilor Herero ( grup etnic bantu).
 Cartea pe care v-o recomand este un studiu de antropologie socială, publicată de autor în anul 2020, tradusă în limba română de Iulia Bertea-Nani și editată  de Publica, București, 2021.
   Antropologia socială se înscrie între științele auxiliare ale istoriei, fără de care istoricul nu ar putea scrie o istorie completă a unei perioade, dar nici antropologul social nu poate scrie, fără cunoașterea istoriei. După cum știm, antropologii sociali au studiat culturile și civilizațiile popoarelor contemporane, așa-zise primitive, oferind date pe care istoricii le-au folosit pentru înțelegerea și interpretarea semnificațiilor unor simboluri de pe  artefactele descoperite în locuințe, cimitire, altare, din perioadele străvechi, ale populațiilor care nu cunoșteau scrierea. Însă, James Suzman este interesat de alt aspect, și anume, să găsească  asemănări și uneori deosebiri între popoarele din Africa de Sud, în special, ale Ju/hoansilor- popoare căuătoare de hrană( culegători, vânători, pescari) cu popoarele producătoare de hrană din același spațiu istoric, dar și  cu popoarele civilizate din Antichitate și din Epoca Contemporană. Modul de abordare a  analizei sale este pe relația hrană-muncă-energie, privită prin ideologia materialistă, prin prisma teoriei evoluționiste, ignorând sau negând rolul religiei, mai ales , în exprimarea primelor forme de manifestare artistică. Acordă un spațiu destul de larg teoriilor unor antropologi, economiști, biologi, geologi, folosindu-se, de asemenea, de ultimele descoperiri arheologice, care au schimbat cronologia epocilor istorice străvechi. 
  Această carte abundă în idei, date care ne trezesc interesul și care ne pot scoate din plictiseală acestor zile toride.
  V-o recomand cu plăcere și vă doresc să vă fie de folos!
   Pe curând,
    Earnest

Un comentariu:

Diana spunea...

O vom citi. Multumim