E BINE DE ȘTIUT (XI). AVRAM IANCU (IV). AVRAM IANCU ÎN CONȘTIINȚA ROMÂNILOR

,,În conștiința poporului român, în conștiința conducătorilor săi, a istoricilor, scriitorilor, pictorilor, compozitorilor muzicali, Avram Iancu a rămas astfel ca un erou de epopee, ca un simbol al luptei de sacrificiu, pentru libertatea socială și națională a națiunii române.” 
                                                                                                                                     ( Vasile Netea)

Câmpeni, Avram Iancu.
Sculptor: C.Dumitriu Bârlad

    Avram Iancu ,,eroul de epopee” al poporului român este uitat de manualele de istorie, dar nu este uitat de unii oameni de cultură, dar, mai ales, de moții lui pentru sprijinirea cărora  a vrut să devină avocat, sa să-i apere de abuzurile fiscului austriac și ale nobilimii. Anual, pe 9 septembrie, se comemorează la Țebea trecerea spre cele veșnice a lui Avram Iancu. Este un bun prilej pentru politicieni să-și manifeste patriotismul, pentru artiști să-l cânte și pentru   cetățenii români de pretutindeni să se adune și, din păcate, pentru cârcotași să critice.
   Avram Iancu  a fost prima noastră personalitate căruia i s-a scris biografia încă din timpul vieții sale. Prima biografie i-a fost făcută de către Iosif Vulcan, în anul 1867, în revista ,,Familia”, urmată de de cea scrisă de Gheorghe Barițiu, publicată în anul 1872 în revista ,,Transilvania”. Prima carte  despre  Avram Iancu a fost scrisă de către prietenul său, Iosif Sterca Suluțiu, care a fost publicată în anul 1897. Marii noștri istorici au adunat documente, scrisorile revoluționarilor, concepând peste 200 de studii, cărți despre ,,Craiul Munților.” În anul 1900, folcloristul Simion Florea Marian a selectat creațiile populare în volumul ,,Poezii populare despre Avram Iancu”. Folcloriștii contemporani consideră că sunt, în zilele noastre, peste 800 de poezii, balade dedicate lui Avram Iancu, depășind numărul celor dedicate lui Ștefan cel Mare și Sfânt și  lui Mihai Viteazul.

 De asemenea, au fost scrise romane, piese de teatru, poezii de către marii noștri scriitori. Mihai Eminescu , în ,,Geniu pustiu”, are o minunată descriere a atmosferei din Munții Apuseni din timpul Revoluției de la 1848, povestită de personajul Toma Nour. În anul 1891, I.Pop Florentin a  scris romanul ,,Avram Iancu, regele Carpaților”, pe care l-a transformat în anul 1924, într-o tragedie în 5 acte. Însă, prima piesă de teatru despre Avram Iancu a fost scrisă în anul 1923( publicată în anul 1928) de către Gallia Tudor ,,Avram Iancu-Tragedie istorică în 4 acte și 7 tablouri”. Deși aceasta a avut referințe bune din partea lui Alexandru Davila, Brătescu Voinești, Liviu Rebreanu, Vasile Goldiș, a fost respinsă de Teatrul Național, în anul 1924-an aniversar Avram Iancu, neexistând la acea vreme o altă piesă de teatru dedicată acestuia.  În anul 1934, Lucian Blaga a scris drama ,,Avram Iancu”,care s-a jucat în același an, în iarnă,  la Cluj și apoi la București.  Acestor trei piese de teatru adăugăm: ,,Iancu la Halmagiu” de Paul Everac (1966), ,,Avram Iancu” de Mircea Micu (1978) și ,, Fluierul lui Iancu” de Nicolae Suciu (2022)

  Numeroși poeți i-au scris poezi, printre care îi amintim pe Octavian Goga, Ștefan Octavian Iosif, Miron Scrobate, Mihai Beniuc, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Brad.

   Personalitatea lui Avram Iancu i-a captivat  și i-a inspirat pe numeroși compozitori. În anul 1924, cu prilejul aniversării nașterii lui Avram Iancu, Timotei Popovici a compus poemul simfonic ,,Craiul munților”, alcătuit din melodii populare pentru a putea fi cântat de toate vocile, din fluier, flaut,vioară, tulnic. Tot el a compus și ,,Hora lui Avram Iancu”. Preotul cărturar Iraclie Porumbescu ( tatăl lui Ciprian Porumbescu) a compus oda muzicală ,,Lui Avram Iancu”, care s-a cântat o vreme îndelungată,  iar Gheorghe A. Dinicu a compus ,, Cântecul lui Iancu- Arie populară”.Compozitorul și dirijorul N.Oancea a compus ,,Iancu și Murgu”.

 Artiștii plastici, pictori  ( Iscovescu; Mișu Pop au fost primii care i-au  realizat portretul) și sculptori ( I. C.Dumitriu Bârlad, Corneliu Medrea, Radu Moga, Ilie Berindei) au fost preocupați să contribuie, prin operele lor, la slăvirea și popularizarea eroului. 

  În timpul dualismului austro-ungar, nu a fost permis să se ridice  statui, placi memoriale care să amintească despre Avram Iancu. Toți cei care au inițiat strângerea de fonduri pentru astfel de opere au fost amendați, uneori chiar trimiși în instanțe pentru a fi judecați și li s-au confiscat sumele colectate. După 1 Decembrie, au fost reluate acțiunile de strângere de fonduri în vederea ridicării unor monumente dedicate lui Avram Iancu. Astfel, în anul 1924, sculptorul Dumitru Mățăuanu a realizat două plăci din marmură de Cararra și ,,Crucea lui Avram Iancu” (h= 1846 m.) din piatră de Câmpulung 

Cluj, Avram Iancu
Sculptor: Ilie Berindei

 de pe Muntele Găina, care a fost sfințită în prezența Regelui Ferdinand și a Reginei Maria care, din păcate, s-a deteriorat și a fost înlocuită cu alta, după anul 1989. În același an, la Baia de Criș s-a inaugurat Bustul lui Avram Iancu,turnat în bronz și placa comemorativă de  pe peretele casei unde a murit Avram Iancu, realizate de sculptorul Romulus Ladea. Însă , primul mare monument a fost comandat sculptorului Ioan C. Dumitriu Bârlad (realizat între anii 1925 și1926, turnat în bronz) pentru centrul orașului Târgu Mureș, alcătuit dintr-un soclu ( h=4 m), cu basoreliefuri pe părțile laterale și o statuie ecvestră (h=3, 25 m). Acest monument a fost demontat în anul 1940 și dus la Câmpeni, unde a fost remontat și poate fi admirat și astăzi, de localnici și de turiști, în toată  splendoarea sa. Dacă veți merge prin Transilvania, veți vedea nu numai în orașe, dar și în sate busturile lui Avram Iancu.

  Cel mai mare  monument dedicat lui Avram Iancu este cel de la Cluj,realizat în anul 1993 de sculptorul Ilie Berindei, din inițiativa primarului Gheorghe Funar. Mulți ,,cunoscători”îl consideră  printre cele mai urâte din Cluj, cerând chiar distrugerea lui. Eu cred că depinde cum privești monumentul și nu ar trebui să ne deranjeze faptul că este foarte înalt ( h=29,86 m.) Acesta este amplasat în Piața ,,Avram Iancu”, între Catedrala Ortodoxă și Teatrul Național ,,Lucian Blaga”, pe locul unui fost monument al eroilor sovietici. Soclul statuii, alcătuit din blocuri de piatră care simbolizează stâncile Munților Apuseni, se ridică din mijlocul unei fântâni arteziene. Lângă  baza socluluii sunt trei tulnicărese, iar în vârful soclului este statuia din bronz a lui Avram Iancu, care ține în mâna stângă o sabie, iar mâna dreaptă este întinsă către public, ca și cum ni s-ar adresa la calm și toleranță. Mesajul este clar, dar depinde de fiecare cetățean, cum îl înțelege.

  Despre viața și lupta sa au fost realizate câteva filme documentare și un film artistic: ,,Munții în flăcări” ( 1980), regia Mircea Moldovan, în rolul principal Vlad Rădescu și docudrama ,,Avram Iancu împotriva imperiului”( 2024), regia Neagu Theo Thorn, în rolul principal Horia Fedorca.

 Pe curând,

 Earnest

  Surse principale:

 Vasile Netea, Avram Iancu în conștiința poporului român, pe https//:bibliotecadigitală.ro

 Virgiliu Teodorescu, Simboluri de for public ale cinstirii lui Avram Iancu, în Acta Museii Porolissensi, XXVII,1998

 

 https://www.youtube.com/watch?v=ktbIWaFh66A
 Vali Șerban, ,,Avram Iancu”, versuri și muzică

 ,,