"Când Mihai Eminescu l-a imortalizat, în “Epigonii”, cu epitetul „gură de aur”, aceasta trebuia să însemne pentru acea vreme nestinsul ecou din inima marelui poet care se referea, în mod special, la caracterul moralist în sensul iluminist al epocii, pe care îl aveau scrierile lui Țichindeal." (FAX MEDIA)
Preot, cărturar, învățător și profesor, fabulist, traducător și militant român pentru emanciparea românilor din Banat, Dimitrie Țichindeal a fost născut în familia preotului Zaharia, în anul 1775, în localitatea Becicherecu Mic, județul Timiț. Puțini dintre noi mai știu câte ceva despre marele patriot bănățean. Cei care mai citim "Epigonii" ( nu știu dacă această poezie se mai studiază la școală, cum nu știu dacă tinerii de astăzi știu ce înseamnă "epigon") și elevii Liceului Pedagogic din Arad, pentru că această primă școala normală în limba română din Transilvania, numită la înființare, în anul 1812, "Preparandia" îi poartă astăzi numele, mai știm cine a fost Tichindeal.
A trăit în Banatul ocupat de austrieci, alături de sârbi, șvabi, maghiari, învățându-le limba și militând pentru ca limba lui, limba română, să fie oficială, alături de limba germană în Țara Românească a Transilvaniei. A studiat la școlile sârbești din satul natal și la cele din Timișoara, finalizând în anul 1794 școala pentru pregătirea învățătorilor, iar în anul 1802 a finalizat studiile teologice, A fost, pe rând, învățător la Belint, Beregsau, Becicherecu Mic, revizor școlar și preot, urmându-i tatălui său în satul natal ( în paralel și preot militar), profesor de religie la Arad la Școala Normală "Preparandia". A militat pentru independența Bisericii Ortodoxe Române față de Biserica Ortodoxă Sârbească ( pentru cei care nu știu, în timpul ocupației austriece, a fost unit Banatul sârbesc cu cel românesc, după cum în nordul Moldovei au fost unită Galiția cu Bucovina, prin aceasta, austriecii urmărind amestecarea națiilor, pentru a le ține mai bine sub control). Alături de alți militanți români, a solicitat Vienei director român peste școlile românești din Banat și episcop român la Arad, aceasta ultimă cerere i-a adus îndepartarea lui de la "Preparandia". În scrierele sale și în acțiunile sale ,a fost influențat de iluministul sârb, Dositei Obradovici, a cărei operă o traduce în limba română, pentru ca ideile acestuia să contribuie la educarea maselor și pentru a-i face pe români să obțină anumite drepturi. Țichindeal afirma cu tărie principiul fundamental iluminist şi anume propagarea culturii care se sprijină pe rațiune și dreptul natural al oamenilor, la libertate și egalitate socială.Traduce și adaptează fabulele de mare circulație, cu scopul moralizator și scrie predici cu caracter religios, național și moralizator și lucrări originale ca: "Arătare despre starea acestor noao întroduse sholasticești instituturi ale nației românești, sârbești și grecești", "Îndreptări moralicești tinerilor foarte folositoare".
A fost ctitor la biserica din Tichindeal, comandând pictura Fraților Grecu, despre care am scris în articolul "Personalități neștiute sau uitate (II). Frații Grecu.
A murit tânăr, bolnav, în ianuarie1814, la Timișoara și a fost înmormântat în satul natal.
Pe curând,
Earnest
Un comentariu:
Mai Earnest, nu te potolesti deloc! Cine vrei tu sa citeasca Epigonii, aia care nici nu stiu clar cand a trait si ce a scris Eminescu? Iti propun un sondaj. Intreaba pe strada pe tinerii trecatori, cine este Dimitrie Tichindeal si cine este Bianca Dragusan? Cred ca stii si singur rezultatul.
Stii ce imi place la tine? Esti perseverent si vrei sa faci ceva cu articolele tale pe blog. Poate se mai prinde ceva de acei pe care nu-i intereseaza altceva decat barfa mondena, distractia, cluburile si salile de gimnastica.
Trimiteți un comentariu