 |
| Mănăstirea Hurezi: Muzeul şi Biblioteca |
Constantin Brâncoveanu, om de aleasă cultură, cunoscător al limbilor greacă şi latină, a manifestat din tinereţe o mare pasiune pentru studiu şi cărţi. De aceea, el îi preţuia pe cărturari cărora le-a acordat dregătorii ( fraţii Radu şi Şerban Greceanu, Radu Popescu). Pe Sevastos Kiminitul, directorul Academiei Domneşti, atunci când era invitat la Curte, îl punea "mai sus de toţi boierii, onoare pe care niciun alt principe la un alt profesor nu a dat şi nici nu dă", ne relatează cronicarul C.Daponte. De asemenea, şi-a educat fiii în dragoste pentru cărţi şi cultură, aceştia (Ştefan, Constantin, Radu), dovedindu-se traducători şi scriitori.
Pasiunea domnitorului pentru cărţi nu s-a manifestat numai prin daniile de cărţi făcute mănăstirilor şi bisericilor din Ţara Românească, Transilvania, Muntele Athos, ci şi prin alcătuirea unei biblioteci personale de cărţi rare, din toate domeniile. În anul 1708, el a transferat biblioteca la Mănăstirea Hurezi şi a poruncit să se scrie pe frontispiciul ei: "Biblioteca de hrană dorită sufletului, această casă a cărţilor îmbie spre înţeleaptă îmbelşugare". Domnitorul a organizat biblioteca la Hurezi, pentru că intenţiona ca acest complex monahal să devină o mare instituţie culturală. Astfel, ar fi fost prima bibliotecă naţională, în sensul organizării ei, mai ales că poruncise celor 5 tipografii să trimită bibliotecii câte un volum din tot ce tipăreau. Prin urmare, aceasta ar fi devenit primul depozit legal al cărţii româneşti. Calogul din anul 1791 al bibliotecii cuprindea 428 de volume şi manuscrise, din care 115 erau scrise în limba română, iar în anul 1861, când Alexandru Odobescu a descoperit biblioteca, acesta mai păstra 425 de volume şi manuscrise şi cuprindea, pe lângă cărţi religioase, cărţi ale istoricilor bizantini, cărţi de literatură, astronomie, matematică, drept, apărute la Londra, Roma, Paris Amsterdam, Köln. Această bibliotecă ne dovedeşte cât de variate erau preocupările domnitorului, el înscriidu-se în rândul conducătorilor luminaţi, care ştiau să preţuiască valorile culturale şi pe creatorii acestora.
Pe curând,
Earnest
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu