EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE ( LXXXIX). VALERIU ANANIA, STRĂINII DIN KIPUKUA

 ,, Istoria e făcută pentru a-și configura propriile-i configurări. Totul se săvârșește pentru ca să se plinească cele ce s-au zis.” 

( Valeriu Anania, ,,Străinii din Kipukua”)

Mitropolitul Bartolomeu Anania

  Valeriu Anania (1921-2011), călugărit cu numele de Bartolomeu, a fost Mitropolitul Clujului, Albei Crișanei și Maramureșului, între anii 2006 și 2011, fiind unul dintre cei mai erudiți ierarhi români. În afara studiilor teologice, a făcut studii nefinalizate de medicină și de muzică instrumentală. A debutat poetic încă din liceu, în anul 1935 la revista ; Ortodoxia”, în anul 1937 a debutat publicistic în revista ,, Vremea”, iar în anul 1938 a debutat ca dramaturg cu scenariu radiofonic ,,Jocul fulgilor”, care a fost reprezentat, în anul 1939, pe scena Operei Române. Între anii 1958 și 1964 a fost închis în penitenciarele de la Jilava, Pitești, Aiud, în urma unei condamnări de 25 de ani de muncă silnică, pentru ,,uneltire împotriva ordinei sociale.”

   Cartea pe care v-o recomand a fost scrisă între anii 1975 și 1977, la Detroit, Brighton și București. Acțiunea romanului se petrece pe două dintre cele 137 de insule ale Arhipeleagului Hawaii, în mare parte în orășelul Kipukua ( ,, un Hawai în miniatură, un paradis sustras blestemului biblic, supraviețuitor în dușmănia pământului”), din Insula Hawaii, din Golful Hanauma, format într-un con vulcanic ( ,,universul abis al Hawaiului, unde s-au războit cândva apa și focul în încleștări de proporții cosmice.”), lângă muntele vulcanic activ, Kelaluea. Probabil, Valeriu Anania a vizitat aceste locuri, în perioada anilor 1965 și 1976, când a îndeplinit diferite funcții la Arhiepiscopia Misionară Ortodoxă Română din S.U.A.

Ukele

    Nu știu în ce curent literar să încadrez acest roman: gotic ( personajele trăiesc într-o lume reală și în una fantastică, spiritele oamenilor deveniți zei se amestecă în viața reală, se încarnează în personaje, dirijându-le acțiunile, apar sub diferite înfățișări), absurd (întâlnim situații absurde cu personaje vii, care au fost declarate moarte și care li se spun că sunt moarte deși sunt vii- probabil au trecut prin moarte clinică-  de care ei nu-și amintesc sau își amintesc dar cred că au înviat), existențialist ( toate personajele își caută identitatea și sensul vieții: savantul Martin spune: ,, E mult mai puțin groaznic decât a te simți străin față de propria ta viață.”,  prințul Lohiau consideră că oamenii și el sunt risipire și atunci ,,încetează de a mai fi tu însuți și plutești așa între ființă și neființă.”, iar un participant de la Congresul de Antropologie de la San Diego a strigat din sală ;, Eu sunt întruparea nepăcii lăuntrice! Nu am decât o singură, gravă întrebare: Cine sunt eu? Cine sunt?” și exemplele pot continua).

   Romanul vă va încânta atât prin acțiune, cât și prin descrierile locurilor din cele două insule, ale obiceiurilor și tradițiile locuitorilor ( îmbrăcămintea tradițională - olaha, dansul și muzica națională -hula, instrumentele tradiționale-ukelele, riturile de înmormântare), prin miturile, dintre care unele  sunt asemănătoare cu cele islandeze ( cum ar fi sacrificarea regelui, pentru a deveni zeu, după care revine mereu, încarnându-se în alți conducători fie pe vecie, fie pentru o perioadă de timp, derutându-i pe aceștia, care nu mai știu cine sunt sau zeițe răzbunătoare, foste muritoare ucise). De asemenea, în religia lor găsim și influențe budiste, probabil venite dinspre insulele Filipine, cum este credința în reîncarnare ( Primarul David crede uneori că în el s-a reîncarnat  primul voievod al insulei Moemoe, pentru că acesta așa își spunea sieși când era mic: ,,Prin gura pruncului se rosteau începuturile, gângurau izvoarele, zvâcneau rădăcinile”, iar Prințul Lohiau crede că în el este reîncarnat voievodul Kahavari) , în unele rituri de înmormântare ca arderea cadavrului pe un vas și trimis în largul mării, credința că în nume se află  destinul celui care-l poartă
.   Din roman nu lipsesc nici descrierile erotice, ceea ce mă surprinde, având în vedere că  Anania a fost călugărit din tinerețe, înainte de a-și termina studiile!

   Lectură plăcută!

   Pe curând, 

   Earnest