marți, 9 septembrie 2025

PLIMBĂRI PRIN JUDEȚ(VIII).DRUMUL DE LA BACĂU LA BUHUȘI (II)

 ,,Călătoriile sunt o investiție în tine.”( Matthew Karsten)

 
Biserica ,, Sfântul Gheorghe” din Valea lui Ion,1909 
V-am  propus o plimbare spre  Buhuși , în două etape, dacă doriți să vedeți câte ceva din fiecare localitate  de pe traseu. Luna septembrie se anunță a fi numai bună pentru călătorie, așa  că vă propun încă un popas, înainte de a ajunge la Buhuși, și anume, la Blăgești. Cred că după vreo 20 km de la Bacău, faceți la stânga și intrați în comuna Blăgești, care este situată între partea sudică a Depresiunii Cracău - Bistrița și Dealurile Chicera, o zonă plăcută de trecere de la relieful depresionar la cel al Dealurilor Subcarpatice. În comuna Blăgești, formată din mai multe sate, veți avea parte de aer curat, nepoluat, de râul Bistrița și afluenții ei (numeroase pâraie, printre care Blăgești, Valea lui Ion, Țârdei) de o  pădure de foioase ( cred că ar trebui făcute împăduriri) și  multe livezi, comparând cu celelalte sate prin care am trecut. Prima atestare documentară a Blăgeștilor este din anul 1436 ca, fiind o așezare de răzeși români. De-a lungul anilor, alături de ei, s-au stabilit turci, evrei ( aceștia au fost  asimilați de băștinași sau au plecat în alte localități) și rromi. De aceea, etnografic, veți descoperi influențe ale minorităților, în special, în ocupații, arhitectură și obiceiuri.Toate acestea le veți afla la Muzeul Așezământului Social-Filantropic de pe lângă  Biserica ,,Sfanta Paraschiva” din Blăgești. Pentru că tot am pomenit de această biserică, vă recomand să treceți măcar pe la trei biserici din comună, căci,pe de o parte, este bine să mai aprindem câte o lumânare pentru strămoșii noștri și una pentru liniștea sufletelor și gândurilor noastre, iar, pe de altă parte, aceste biserici au  valoare istorică și monumentală. Biserica amintită, mai sus, a fost ridicată în anul 1838 de către căminarul grec Anghel Valy venit din Constantinopol pentru a strânge sumele de vânzare a rachiului de la velniță. El a adus de la Constantinopol  catapeteasma pictată și cele trei clopote, care exprimă notele do, la ( acesta are imprimat pe el chipul Maicii Domnului) și fa. În arhitectura bisericii în formă de navă, ridicată din cărămidă pe temelie de piatră ( aum, cimentată) , în interior veți vedea cupola sprijinită pe 12 stâlpi, ceea ce este unicat în construcțiile religioase din Moldova. În biserică, se află unul dintre veșmintele Sfintei Paraschiva.  La Valea lui Ion este  biserica ,, Sfântul Gheorghe” în stil bizantin cu planul în  cruce greacă înscrisă, ridicată, între anii 1902 și  1909, după planurile arhitecților Ion Trifan și Stoian și pictată de Ioan Antoniu și fiul său, Ion, toți cei patru creatori, fiind din Piatra Neamț.  Catapeteasma vechii biserici se păstrează în bună stare la Biserica din Pădureni din județul Neamț. De asemenea, la Buda  vă puteți închina la Biserica ,,Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, unde veți vedea pictura realizată de Jean Dumitrescu, cunoscutul pictor băcăuan , care a pictat  alături de Tonița la Scorțeni, Biserica  ,, Sfinții Voievozi Mihail și Gavril”, alături de Nicu Enea la Bacău Biserica ,, Sfinții Arhanghel Mihail și Gavril” din Cartierul C.F.R.  și alte multe biserici ca acele din Holt, Letea Veche, Valea Șoșii din Moinești și care a realizat desenele cărții ,,Cele 24 de Vămi”. În această biserică, s-au păstrat catapeteasma și clopotele vechii biserici de lemn, din anul 1821. Tot la Buda se află cea mai veche școală din comună, ridicată în anul 1887,  aflată pe lista monumentelor din județ. Nu puteți pleca din comună, fără să treceți pe  la ARCA Resort din Blăgești,care se întinde pe multe hectare, ridicată în jurul unei ferme piscicole. Aici, puteți să mâncați la cherhana  diferite mâncăruri din pește sau să cumpărați preparate din pește, să vedeți iazurile unde sunt crescuți sturioni, păstrăvi, crapi, să  vă plimbați pe aleiele din  livezi, vii,  prin parcul artizanal, să admirați  cerbii lopătari, căprioarele, fazanii sau păunii. Nu pot să nu vă amintesc faptul că la Valea lui Ion s-au născut peronalități istorice și literare, care toți poartă numele de Ion: Ioan Ababei, deputat în adunările ad hoc ( nu i-am văzut casa, despre care se spune că mai există și care, se spune, că de la el a fost numit satul), criticul literar și profesor universitar Ion Rotaru, poetul Ion Tudor Iovian, profesorul de filosofie și poet Ion Pascaru, profesorul de filosofie, scriitor, jurnalist Ion Fercu, care a obținut numeroase premii, dar cel mai important este Premiul Academiei Române acordat, în anul 2020, pentru cartea  ,,Prin subteranele dostoievskiene.” La Blăgești, s-au născut și alte prsonalități cunoscute în cultura română ca: Mihai Jigău, cercetător în pedagogie  , jurnalistul Ion Busuioc și mulți medici, profesori, ingineri, economiști.
Blăgești, Apus de Soare văzut la ARCA Resort
  De la Blăgești mai aveți vreo 4 km până la Buhuși, intrând prin Strada Rădulița străjuită de magnolii, unde, la intrare, vă întâmpină cișmeaua cu apă adunată din izvoarele Rezervației Naturale Runc a Pădurii de Fagi, cunoscută cu numele .Cișmeaua ,, Fata cu ulciorul” care este opera sculptorului Constantin Teslaru, tatăl actriței Maria Teslaru. Același sculptor a realizat o statuie ecvestră a lui Ștefan cel Mare pe Orbic, unde Ștefan cel Mare, în anul 1457,  l-a înfrânt pe uzurpatorul  Petru Aron, statuie dărâmată din motive pe care eu nu le cunosc.În Buhuși, nu am mai fost de la o întâlnire de promoție, din anul 2021, și atunci  m-a  cuprins nostalgia. Nu mai este celebra Fabrică de Postav. Colega mea, Natalia Brătuleanu, nepoata Academicianului Gheorghe Platon, scria în lucrarea ei de gradul I că mulți ani , colonelul Eugen Alcazar, cel care a întemeiat fabrica  în anul 1885, a cercetat dacă sunt condiții necesare pentru construirea acesteia: materie primă, drum comercial și legături cu alte rețele comerciale, tradiție în  tors și în  țesut  a femeilor din zonă. Peste o sută de ani, postavul și toate tipurile de textile: pături, tot felul de stofe, dintre care unele foarte fine (ca pânza de in topit) și-au făcut loc pe piața românească și pe cea  străină, ca acestea, în câțiva ani, să dispară în România democratică, liberală și capitalistă. Colonelul Eugen Alcazar a construit din banii săi și o Școală de Băieți cu 4 săli de clasă, în apropierea Bisericii ,,Sfânta Înviere”.
Buhuși, Cișmeaua ,,Fata cu ulciorul”,
sculptor Constantin Teslaru
Dacă vrei să vezi și să simți pulsul unui oraș, trebuie să te plimbi pe străzile lui, să privești casele, grădinile, oamenii de pe stradă. Buhușul este orașul care trebuie văzut, cunoscut, plimbându-te pe străzile lui, oprindu-te la o câte o biserică, la Sinagogă ( în Buhuși, care era un oraș cu multe familie de evrei, astăzi, nu mai este niciun evreu), după care te duci la Muzeul de Istorie, reamenajat, situat în Conacul  familiei de boieri Buhuș, ridicat în secolul al XVIII-lea.Pe vremuri, cam până în anul 2002, acolo era și o Grădină Zoologică, singura din județul nostru. Apoi, vă sugerez să mergeți la cele două mănăstiri: Ciolpani și Runc. Mănăstirea Ciolpani își are originea într-un schit  în vremea Domnului Petru Șchiopul ( a domnit vreo 15 ani, în două domniii, între anii 
1574 și 1579,  1581 și 1591), pe care l-a ridicat sulițașul Ciolpan, călugărit cu numele de Hariton. În anul  1730, medelnicerul Teodosie Cantacuzino a ridicat o bisericuță de lemn. Localnicii știu cum arăta această bisericuță prin anii 80 ai secolului trecut: o ruină.  Trebui să o vedeți, în zilele noastre: este o minunăție! Bisericuța ,,Sfântul Nicolae” a fost reabilitată, este din ștejar, acoperită  cu șindrilă, având L=7 m și l=5 m Îți vine să o iei și s-o pui în buzunar și să o aduci acasă, așa cum aveam ,, intenția”, în tinerețe, cu Biserica ,,Trei Ierarhi” din Iași. Nu vreau să v-o descriu, pentru că doresc să vă trezesc curiozitatea și s-o vedeți. Este înzestrată cu  Icoana ,,Sfântul Nicolae”, făcătoare de minuni. Noua mănăstire, care este  de maici, a fost ridicată între anii 1991 și 1993 și adăpostește o parte din moaștele Sfântului Emilian de la Durostorum. În ceea ce privește Mănăstirea Runc, aceasta a fost ctitoria lui Ștefan cel Mare, după victoria de la Gura Orbicului. Este o mănăstire de călugări.Actuala biserică a mănăstirii a fost refăcută, în anul 1967, pe planul bisericii din anul 1760. În anul 1859, aici, statul a construit o școală foarte mare, din cărămidă. În curtea mănăstirii, se află și un paraclis, chiliile călugărilor,legate între ele cu alei străjuite de trandafiri. Este una dintre puținele mănăstiri de călugări foarte curate. Majoritatea călugărilor au studii superioare și ei au fost cei care au construit Mănăstirea de la Tisa Silvestri. Nu vă dau detalii despre arhitectură, pictorul și pictura ei, pentru că toate aceste informații le veți afla la mănăstire. Cele două mănăstiri se află la marginea Rezervației Naturale Runc, rezervație amenajată  cu  indicatoare ale traseelor turistice, unde sunt fagi cu o vârstă  de peste 150 de ani, dar am aflat că au apărut șacali aduși, probabil, de niște răuvoitori.Ce mai puteți vedea în Buhuși?
Buhuși, Biserica de lemn ,,Sfântul Nicolae”,1730

Hanul Orbicului din secolul al XVIII-lea, unde se întâlneau revoluționarii pașoptiști, aflat într-o continuare degradare. M-am săturat, citind despre proiectele de reabilitare. Cui îi mai pasă de trecut? De asemenea, se pare că vor aranja Parcul Dendrologic, care, pe vremuri, era unul dintre zonele de atracție ale orașului. Am aflat că, între timp, au fost tăiați unii arbori rari. Totul este posibil. Cum nu am mai fost la Piatra Neamț de mulți ani  pe acest traseu, nu știu dacă s-au finalizat lucrările de reabilitare la Sala Polivalentă care, și acest obiectiv, era mândria  orașului unde aveau loc  competiții sportive naționale și chiar internaționale. 
 Nu pot să închei fără a vă aminti măcar patru personalități, care s-au născut la Buhuși: regizoarea Elisabeta Bostan, astroloaga Mariana Cojocaru ,cu studii de astrologie în Thailanda și cei  doi istorici: unul, Mihail Roller, care a falsificat Istoria României,  convingând generații de elevi că românii sunt un popor de origine slavă, iar celălalt, academicianul Gheorghe Platon, care a adus contribuții valoroase la cunoașterea Epocii Moderne a României.
  În concluzie, am scris prea mult, pentru ca dumneavoastră să aveți răbdare să citiți această postare, dar una peste alta, cred  că informațiile date vă vor  trezi interesul ca  să revedeți, în traseul propus de mine,  măcar un obiectiv și-i veți da dreptate fotografului călător Matthew Karsten care spunea  că orice călătorie reprezintă, pentru fiecare, o investiție în noi înșine. Și Nicolae Iorga spunea că dintr-o călătorie înveți și reții mai mult ca dintr-o carte de geografie sau de istorie.
   Pe curând,
   Earnest