,,Un oraș măreț nu trebuie confundat cu un oraș populat.” ( Aristotel)
 |
| Rezervația Arheologică Târgșoru Vechi |
La 10 km vest de Municipiul Ploiești se află Situl/Rezervația Arheologic(ă) Târgșoru Vechi întins pe 17 ha, situat în Câmpia Munteniei, la marginea zonei piemontane colinare, între râurile Prahova și Teleajen. Acest sit este numit în literatura de specialitate ,,Mica Troie subcarpatică”, fiind un loc ideal pentru cercetători, pentru că aici există o așezare, cu locuire neîntreruptă din paleoliticul superior, până la începutul secolului al XX-lea. Cercetările arheologice au început în anul 1956 și continuă, în prezent. Este greu să păstrezi straturile de cultură, fără a distruge succesiunea epocilor. Așadar, s-au făcut săpături pe întregul perimetru al sitului, păstrând urmele cele mai importante, și anume, acelea ale orașului medieval.
 |
| Necropola birituală, sec.III-IV Cultura Sântana d Mureș- Cerneahov |
 |
| Biserica ,,Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”, 1671, Antonie -Vodă din Popești |
Însă interesul arheologilor a rămas și rămâne orașul medieval Târgșoru Vechi, numit ,,orașul lui Mircea cel Bătrân” întemeiat pe o moșie a Domnului Mircea cel Bătrân pe care acesta o dăruise negustorilor și orășenilor, pentru a-și asigura nevoia de lemne, ceea ce demonstrează că exista un târg, înainte de Mircea cel Bătrân, situat în apropierea moșiei. În documentele de la începutul secolului al XV-lea, Târgșoru Vechi apare cu numele de ,,Novum Forum” sau ,,Novo Foro” ( Orașul Nou). Târgșoru Vechi este menționat în documentele medievale printre cele mai importante orașe ale Munteniei, alături de Târgoviște, Câmpulung, Brăila. De exemplu, în registrele vamale din Brașov, între anii 1500 și 1550, sunt menționate 200 de nume de negustori și locuitori ai Târgșorului. Acest oraș nu a fost doar un centru comercial, ci și unul meșteșugăresc al olarilor, fierarilor, țesătorilor. Așezarea geografică îl avantaja, pentru că pe aici treceau drumurile care legau zona dunăreană cu Transilvania, cu zona Carpaților de Curbură, cu Moldova. De asemenea,Târgșoru Vechi este numit ,,orașul cu biserici”, lucru rar pentru un oraș negustoresc. Existența unor biserici este firească, pentru că acest oraș a fost Curtea Domnească a lui Vladislav al II-lea, care, după cum ne relatează ,, Letopisețul Cantacunesc”, ,,au făcut biserica domnească din Târgșor. Și au pierit de sabie, în mijlocul Târgșorului.”,dar și a lui Vlad Țepeș, Antonie - Vodă din Popești, Grigore Ion Ghica, Constantin Brâncoveanu. Aceștia au ridicat biserici, le-au reparat , pictat (Constantin Brâncoveanu, biserica lui Antonie - Vodă din Popești ) ca și Neagoe Basarab și Mihnea Turcitul. Antonie -Vodă din Popești a schimbat aspectul Curții Domnești. Astfel, prin Hrisovul din 9 decembrie 1671, Curtea Domnească a fost transformată în mănăstire sub numele de Turnu. A fost construită o nouă biserică, peste biserica lui Vlad Țepeș, din cărămidă, în formă de navă, cu două cupole și cu o scară interioară cu acces spre clopotniță. Această mănăstire a fost închinată ca metoc, Spitalului Pantelimon din București, în anul 1752. Pe lângă mănăstire a funcționat o școală, începând cu anul 1862. Însă pentru că a fost avariată de cutremure, în perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, a fost mutată la Târgșoru Nou. Cea mai nouă construcție ridicată în vechiul oraș este conacul Moruzzi, la N-E de Biserica Roșie a lui Mihnea Turcitul.
Se pot vedea în Rezervația Târgșoru Vechi: Necropola Birituală a Culturii Sântana de Mureș- Cerneahov, ruinele bisericii lui Vladislav al II-lea, ruinele Bisericii Roșii ( 1579), Ruinele Bisericii Albe ( 1570), Biserica lui Antonie- Vodă din Popești ( fosta mănăstire Turnu) restaurată integral între ani 1992 și 1997), ruine din diferite etape ale Curții Domnești, Conacul Moruzzi, ridicat în stil neoromânesc, pe care l-au cumpărat călugării Mănăstirii Turnu, în anul 2007, cu 80.000 de euro, pentru a-l reabilita și pentru a împiedica pe alții să-l cumpere cu scopul de a-l transforma într-un restaurant cu numele ,,Dracula” .
Planurile Institutului de Arheologie ,, Vasile Pârvan” și ale Muzeului de Istorie și Arheologie ,,Prahova” sunt mărețe. Vor să facă în această rezervație un centru important de cercetare, unde să se urmărească interacțiunea dintre comunitățile umane care au trăit în acest spațiu zeci de mii de ani, un sediu unde să se țină conferințe, să pună rezervația în circuitul turistic, să se finalizeze cercetările orașului medieval, prin săpăturile arheologice, dar și prin căutarea și cercetarea documentelor din diferite perioade,care, cine știe pe unde mai sunt rătăcite.
Totuși, părăsit, Târgșoru Vechi rămâne un oraș măreț, chiar dacă, doar ruinele ne mai pot povesti istoria lui.
Avem un patrimoniu cultural bogat, care așteaptă să fie valorificat și valorizat, dar pentru aceasta trebuie bani, care, deocamdată, se duc pe arme, ce distrug, nu construiesc și care niciodată nu ne vor putea apăra. Vă rog, să-mi spuneți, care dintre aliații noștri ne-au apărat, pâna sfârșit, în vreun război? De asemenea, vă rog ,să-mi spuneți, dacă mai există, astăzi, români ca cei din armatele române, care au luptat la Mărășești sau în Vestul Transilvaniei?
Pe curând,
Earnest
Bibliografie selectivă
Bogdan Ciupercă, Târgșoru Vechi- Locuri, oameni, identități... 60 de ani de cercetări arheologice”, în Zargidava, nr.XV, 2016, p.76-92
3 comentarii:
Foarte interesant
Bună, Livia. Mulțumesc!
🎩🎩🌹🌹🎩🎩
Trimiteți un comentariu