,, Prin cultura sa, omul își găsește un loc în Univers și în istorie”
(Mircea Eliade)
 |
| Paftaua de aur din mormântul lui Vladislav I |
Am putea numi luna februarie, în plan mondial, ca luna dedicată bolnavilor, când ar trebui ca guvernele statelor, ONG-urile, Biserica, oamenii să se aplece cu compasiune față de bolnavi, acordându-le sprijin material și spiritual. Astfel, acele zile internaționale nu vor rămâne doar consemnate în calendare: 4 februarie ca Ziua Internațională împotriva Cancerului, 15 februarie ca Ziua Internațională a Copiilor Bolnavi de Cancer,11 februarie ca
Ziua Bolnavilor, iar 27 februarie ca Ziua Bolilor Rare. Cred că a fost fireasc anunțul din 4 februarie al Premierul nostru drag, prin care ne confirma că nu se va plăti prima zi de concediu medical, că se vor tăia excepțiile acordate bolnavilor de cancer, persoanelor cu dizabilități etc. Dar să fim optimiști, pentru că luna februarie a început cu o mare Sărbătoare Religioasă, Întâmpinarea Domnului ( 2 februarie), și să sperăm că numai rugăciunile ne vor mai putea ajuta, că nu mai este ciuma o pandemie ( să-l prăzmuim, totuși, pe Sfântul Haralambie, căci nu se știe ce ,,ciumă” ne va plesni), să purificăm, să curățăm grădinile, pădurile, curțile, ca să nu-i tentăm pe lupi și pe urși să ne viziteze, atacându-ne staulele și cotrobăind prin containere, după hrană. Și nu în ultimul rând, să ne iubim pentru că dragostea este sub patronajul Sfântului Valentin ( 14 februarie) și al Dragobetelui ( 24 februarie). Bucurați-vă de ghiocei , brândușe și viorele, dați Moșilor ceea ce le plăceau să mănânce, aprindeți-le lumânări și începeți Postul Mare cu evlavie, smerenie și speranță!Bobul de istorie
În luna februarie 1369, domnul Țării Românești Vladislav I ( Vlaicu -Vodă), între anii 1364 și 1377 |
Curtea de Argeș
Biserica Domnească, ,,Sfântul Nicolae” |
, aflat în conflict cu Regele Ungariei Ludovic I de Anjou, a pus stăpânire pe Vidin, iar pe 12 februarie 1369 a tolerat represaliile întreprinse de populația ortodoxă a orașului împotriva misionarilor franciscani trimiși de Papa Urban al V-lea. Pe vremea când eram elevă, se mai amintea în manualele de Limba și Literatura Română și chiar se citea de către elevi drama istorică ,, Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, iar în manualele de Istoria României, erau consemnate câteva acțiuni economice și politice ale acestui vrednic nepot al lui Basarab I. Ce-i drept, și actualele manuale, într-o frază, îi informează pe elevi că Vladislav I este primul domn din spațiul românesc, care a bătut propria monedă.
De la Vladislav I se păstrează titulatura sa, pe diferite acte interne și externe, pe peceți. De exemplu, pe ferecătura originală a icoanei ,, Sfântul Athanasie” pe care a dăruit-o, în anul 1372, Marii Lavre din Athos, titulatura sa era : ,, +Ioan Vladislav, mare voievod, în Hristos Dumnezeu credinciosul domn și singur stăpânitor al Ungrovlahia +Ana, preapioasa mare voievodeasă, în Hristos Dumnezeu credincioasă și singură stăpânitoare a toată Ungrovlahia”. De asemenea, mai sunt și alte titulaturi,din care rezultă că era vasalul Regelui Ludovic de Anjou, cuprinzând în titulatură și titlurile de ,,ban de Severin și duce al Țării Făgărașului nou dobândite”, iar pe altă titulatură se specifica că este domn ,, al Vidinului și al întregii cârmuiri a Vidinului.”
 |
Curtea de Argeș, Biserica Domnească
Tabloul votiv |
În acest scurt Bob de istorie, l-am ales pe Vladislav I , pentru că el a continuat opera de desăvârșire a statului român medieval independent Țara Românească, prin dezvoltarea economică, organizarea Cancelariei Domnești, a armatei, punând bazele strategiei politice și ale diplomației statului său. Nu îmi propun să vă relatez despre luptele sale, ci să menționez că a purtat doar războaie de apărare și victoriile sale au fost pe teritoriul românesc. Strategia politică a lui Vladislav I consta în menținerea independenței și a frontierelor Țării Românești ( chiar și lărgirea acesteia) și apărarea ortodoxiei, în contextul în care Doamna Clara, mama sa vitregă, era îndemnată de papalitate să înfrângă rezistența schismaticilor, prin susținerea misionarilor franciscani, dominicani, minoriți pe care îi trimitea, aici, sfătuindu-i să învețe limba română, să ridice biserici, capele, oratorii, campanile. În ceea ce privește diplomația, el a jucat cât a putut de bine: a acordat privilegii brașovenilor, pentru a-l liniști pe Ludovic I de Anjou, a acceptat vasalitatea față de acesta ( pe care Nicolae Iorga o numea ,,simulacru de spunere”), contra obținerii Țării Făgărașului și a Banatului de Severin, unde l-a pus ,,domn” pe fratele său, Radu, pe care și l-a asociat la domnie, s-a aliat cu Dobrotici ,pentru a-l repune în scaunul Vidinului pe Strațimir, cumnatul său. ( Ludovic I de Anjou a vrut să transforme Țaratul Vidinului în provincie ( banat) a Ungariei, ocupând Vidinul în anul 1365 și alungându-l pe Strațimir, împreună cu familia sa, în Croația). Încurajat de victoria pe care a avut-o împotriva Ungariei, în anul 1368, și de cererea vidienilor de a-i elibera, Vladislav I a reușit să ocupe Vidinul, eliberându-l și luându-i prizonieri pe conducătorii unguri, pe care i-a trimis în Țara Românească, pentru a-i folosi în negocierile cu Ungaria, ceea ce a făcut și cu misionarii franciscani. Menționăm că acțiunea la Sud de Dunăre nu a fost cu scopul de a încorpora Vidinul în teritoriul țării sale, ci pentru a-l recupera de la Ungaria pentru cumnatul său Strațimir, el părăsind Vidinul, în septembrie 1369, odată cu repunerea acestuia pe tronul Țaratului Vidin. În ceea ce privește păstrarea ortodoxiei ca religia statului , dar și întărirea ei, a realizat-o, pe de o parte, refuzând propunerea Papei Urban al V-lea de a-l declara ,,atlet și mai victorios al lui Hristos”, dacă se va converti la catolicism, iar pe de altă parte, prin obținerea înființării, de la Patriarhul Filotei al Constantinopolului, a celei de a doua Mitropolii în Țara Românească, la Severin, prin aducerea ca Mitropolit pe Antim, fostul dicheofilax athonit ( înalt demnitar ecleziastic cu atribuții administrative), Daniil Kritopoulos. La rândul său, l-a susținut pe Patriarhul Filotei în disputele sale cu cei care voiau unirea cu Roma. Sprijinit de Nicodim, a ridicat mănăstirea de la Vodița și Biserica Domnească ,, Sfântul Nicolae” de la Curtea de Argeș, construită pe vechiul edificiu din secolul al XIII-lea, care a fost necropolă domnească, în care Vladislav I a fost îngropat. Această biserică este considerată de Elie Faure perfecțiunea stilului bizantin.
Bobul de cultură
|
Alexandru Flechtenmacher
(1823-1898) |
Pe 28 februarie 1838, la Iași a avut loc primul spectacol de operă cântat în limba română. Spectacolul a fost susținut de elevii Conservatorului din Iași, cu ,,Norma” de Vicenzo Bellini. În acele vremuri, în Iași, era un Teatru de Varietăți în Copou, unde a fost montat, în anul 1833, primul spectacol de operă de către trupa franceză a fraților Foureaux . Sub bagheta dirijorului ieșean Joseph Herfner s-a interpretat opera ,, La Dame blanche” de François Boieldieu. În anul 1836, a fost înființat Conservatorul Dramatic în care se preda muzica vocală și declamația în limba română, al cărui coordonator a fost Gheorghe Asachi. Printre membrii conservatorului erau vornicul Ștefan Catargiu, Vasile Alecsandri-tatăl, tenorul Paul Cervatti, actorul Matei Millo. Însă după prima stagiune, din anul 1838, stagiunile de operă au fost suspendate, pentru că Ștefan Catargiu , de data aceasta logofăt ( Ministru al Dreptății), a suspendat subvenția promisă, de 200 de galbeni. După opt ani, pe 1 decembrie 1846, trupa moldavă a început să susțină spectacole de operă sub bagheta lui Alexandru Flechtenmacher, iar în anul 1848 se prezenta spectacolul cu prima operetă românească ,, Baba Hârca” de Matei Millo pe muzica lui Alexandru Flechtenmacher.
Pe curând,
Earnest
Bibliografie selectivă:
Nicolae Constantinescu, Vladislav I, Editura Militară, București,1979
https://www.operaiasi.ro/prezentare/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu