,,Drept aceea, acest organ rococo (se referă la ,,Claponul”, n.n.) s-a hotărât să apară meteoric în broșuri de 32 de fețe, în care un comitet de redacție (patruzeci fără unu de colaboratori) va înșira producții variate, prea nostime și caraghioase, ce desigur au să placă foarte mult, mai ales autorilor rspectivi.” ( Ion Luca Caragiale, ,,Profesie de credință”)
 |
| Sabin Bălașa, Luceafărul |
Eu nu vreau să mă refer la profesiunea de credință a politicianului, ci a acelora la care se referea Caragiale și la profesia de credință a unor istorici.
Deunăzi, mi-am zis, ca o adevărată româncă, să mă uit la TVR 1, căci e televiziunea națională. Am nimerit un reportaj intitulat pompos ,, Fabrica de nemurire”, realizat de o reporteriță, Cristina Băican. Înțeleg că persoana are o problemă cu ideologiile politice și-i nu-i plac suveraniștii și are o mare teamă, că în viitor, aceștia vor pune stăpânire pe România, pe Europa, pe Mapamond și pe întreg Universul, dar este teama ei, convingerile ei politice, dar pentru această nu trebuie să caute să modifice istoria Țării, să disprețuiască cultura română și să-i jignească pe ceilalți, care nu gândesc ca dânsa.
Așadar, domnia sa, pentru a - și susține punctele sale de vedere sau pentru a răspunde unei cerințe ( maestrul Cristoiu -care nu-mi este foarte drag- ar numi-o pe respectiva, ,,fătucă” pe cale de a deveni ,,coțofană”) s-a sprijinit pe punctele de vedere a doi istorici ( o arheologă , un profesor universitar ) și ale un critic literar, care erau nemulțumiți de învățământul românesc și de programele școlare ( ce-i drept, și eu sunt nemulțumită, dar în sens opus nemulțumirilor domniilor lor).
Pe scut, selectez câteva idei:
1.În vremea când comunismul românesc a intrat în criză ( nu știu de ce susțin că noi am avut o orânduire comunistă, când am avut socialism, intrat în etapa de trecere la comunism, așa-zisă societate socialistă multilateral dezvoltată:o încercare de a instaura comunismul a fost în perioada stalinistă, când sovieticii uitaseră să părăsească România), Ceaușescu a dezvoltat un naționalism, prin care ni se făurea o istorie glorioasă. Stimabilor, în perioada stalinistă ni s-a modificat istoria, scrisă de Mihail Roller.Probabil, domnul universitar și domnul critic literar ne vrea istoria lui Roller, în care românii erau tratați ca un popor de origine slavă, care s-a dezvoltat grație slavilor. Diferența între Roller și viziunea celor doi constă că existența noastră este grație Occidentului.Românii, care muncesc în străinătate, au fost formați la școala comunistă și de aceea, acolo, unde sunt prăpădiți, ei se sprijină pe istoria ,,glorioasă” pe care au învățat-o, ca să arate că provin dintr-un popor viteaz. În acest context, ei se sprijină pe biserică și devin suveraniști. De aceea, trebuie să le arătăm elevilor că suntem un popor mic, cu o cultură mică ca să cadă în păcatul nenorociților, care muncesc în afara țării și tulbură mintea propriilor copii.
2. Să terminăm odată cu mitul Mihai Viteazul și cu poetul național Mihai Eminescu. Dacă trecem granița, nimeni nu a auzit de ei. Cred că acest domn critic literar știe foarte bine că Mihai Eminescu a fost tradus în toate limbile europene și în unele limbi orientale: arabă, persană, chineză, japoneză, indiană, coreeană și că se studiază opera lui la universitățile prestigioase din Lume. Cât despre Mihai Viteazul și Țara Românească din aceea vreme, deși era vasală Imperiului Otoman, această mică țărișoară reprezenta un puternic aliat pentru vecinii noștri puternici. Dacă Mihai Viteazul era un Neica-Nimeni, de ce Împăratul Rudolf II a dorit să-l atragă pe domnul muntean în Liga Sfântă? Mihai Viteazul încheiase cu Imperiul Otoman un tratat, în anul 1597, destul de avantajos pentru el și pentru țară , dar a renunțat la acesta, pentru că austriecii și aliații lor îl voiau alături de ei, în lupta antiotomană. Să citească domnul critic literar cele două tratate și cronicile vremii care au scris despre Mihai Viteazul sau, dacă tot este critic literar, să recitească ( nu cred că nu a citit-o) Cronica rimată despre Mihai Viteazul de Georgios Palamedes, scrisă de cronicarul bizantin, în anul 1607 ( o fi fost și el comunist?). Stimate domn occidental, vă invit să meditați la un proverb corean: ,,Orezul cu cât este mai copt,cu atât are capul mai aplecat”. Cam așa este poporul român.
Dacă tinerii știu mai multe despre Robin Hood este pentru că măcar o dată pe lună se difuzează la televiziuni filmele cu Robin Hood, în toate variantele, și doar o dată sau de două ori pe an filmul ,,Mihai Viteazul” sau ,,Pintea” . Să nu spuneți că nu știți că ,,Mihai Viteazul” este singurul film istoric care se transmite pe satelit, zilnic, 24 de ore, de către SUA și se studiază la Academia de la Hollywood.
3. Doamna arheologă, care a descoperit la București, în zona albiei Râului Cotroceni, obiecte getice, despre care a vorbit într-un interviu, acum, ne spune că arheologul găsește un artifact în pământ și spune că e getic. De fapt, nu există niciun popor geto-dac, pentru că el nu avut conștiința în sine. Conștiința în sine a unui popor se reflectă prin limba și religia lui, pe care geții, dacii și celelalte 11,, triburi” din spațiul getic le aveau. Ne spune Strabon ( care nu era comunist) că geții și dacii vorbeau aceeași limbă , dar ei se numeau, fiecare altfel ( probabil, nici românii nu există, pentru că ei se numesc moldoveni,olteni, bucovineni, bănățeni, munteni, maramureșeni, dobrogeni, transilvăneni, basarabeni, moți ). Cât despre religia acestora, ne vorbesc mulți istorici antici, subliniind că se credeau nemuritori ( adică ei credeau în nemurirea sufletului). Nu cred că nu știți că 283 de autori antici au scris despre geto - ( get înseamnă continuu, adică cel ce nu-și pierde rădăcina)-daci ( dac vine de la dao, care înseamnă lup, totemul dacilor), pentru că existau ca popor, care s-a constituit ca stat, în ciuda faptului că unii istorici actuali, cuprinși de febra demitizării istoriei, neagă existența statului dac.
Mă întreb, ce Lumină Sfântă le-a luminat profesiunea de credință a acestor trei personaje ( nu vreau să le dau numele), de vreme ce pledează pentru scrierea unei istorii românești, în care copiii să învețe că avem o cultură mică, că suntem un popor mic și să ne revenim la realitate: strămoșii noștri au fost niște nenorociți pe care i-au creștinat și civilizat migratorii, că nu au lăsat nimic Patrimoniului Universal, să o lăsăm mai moale cu suveranitatea, să acceptăm federalizarea, globalizarea și să abandonăm închinarea la moaște, căci este privitimism și să lăsăm ,,ciocul mic”, noi cei care mai avem ceva cultură, iar bunicii ( formați la școlile comuniste) să aibă grijă de reumatism și de alte boli și să nu le bage în cap patriotisme, copiilor și nepoților . Nu s-au exprimat atât de direct, dar au spus clar că generația tânără să nu se lase influențată de cei în vârstă.
Eu,cât mai răsuflu, n-am să-mi uit profesiunea de credință și o invit pe doamna arheologă să mă lămurească dacă artifactele de la Cotroceni erau getice.Dacă nu, să le dea un nume.
Pe curând,
Earnest
Crez românesc
https://www.youtube.com/watch?v=PelVl1rIB00&list=RDPelVl1rIB00&start_radio=1
Un comentariu:
Ai o mare putere interioara si asta te tine activa , scumpa mea prietena
Trimiteți un comentariu