ORAŞE ALE PERSONALITĂŢILOR (V).BEIUŞ

CENTRUL BEIUSULUI

    În ultimele săptămâni, s-a vorbit mult despre tragicul accident aviatic din Ţara Moţilor şi despre supravieţuitori. Unul dintre aceştia este medicul Sorin Ianceu, cel de al doilea specialist român in prevelarea de ficat, medic la Spitalul Municipal din Beius. Mă întreb, cum un medic tânăr, pasionat face voluntariat și nu-i miroase sub nas în România, nu a luat drumul Occidentului și nu-i complexat că lucrează în spitalul celui mai mic municipiu din România? Uite, că mai sunt si români dintre aceştia! Beiuşenii se vor mândri în viitor că în oraşul lor o altă personalitate a lucrat ca medic chirurg, specialist in prevalarea de organe.
  De fapt, în acest oraş au fost născuţi, au învăţat sau au activat multe personalităţi culturale şi politice româneşti.

  Beiuşul este una dintre frumoasele aşazări româneşti. Situat în Depresiunea Beiuşului, la poalele Munţilor Apuseni, pe malul dreapt al Crişului Negru,  este străbătut de Valea Nimăiești (afluent al acestuia), care împarte orașul în două părţi, te atrage prin curăţenie, linişte, ordine şi energie pozitivă. Această asezare, din paleolitic până în prezent, nu a fost părăsită niciodată. Probabil energia pozitivă a Apusenilor i-a ţinut pe oameni aici. Beiuşenii au fost întotdeauna oameni liberi, menţinându-şi în diferitele stăpâniri străine organizarea specifică românilor, voievodatul. În anul 1205, în scrisoarea Ponticelui  Inocenţiu al III-lea, către arhiepiscopul de la Kalocsa (Ungaria), se semnalează  aici existenţa unei reşedinte episcopale de rit grecesc (ortodox) şi dorinţa de atragere a acesteia la catolicism, iar într-un document datat  în anul 1263 , emis de capitlul orădean, este amintit  Ioan , voievodul Beiuşului. În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, sunt pomeniţi o serie de voievozi şi cnezi ai Beiuşului:  Petru Bothos, Simion Ordas, Marizsan, Herczalter (?), Ilie, Ilie Bonta, Petru Rodomem, Mihail, Iufa, Ivan Bassa, Ioan Mihail, Ivan Ţigan, Baltazar Baxa, Ioan Beiuşeanu, importante personalităţi ale epocii, care au luptat pentru menţinerea privilegiilor acordate de regii Ungariei sau de episcopii catolici asupra  ţinuturilor stăpânite de ei. În anul 1308, episcopul catolic al Oradei, Emmerich I, avea o casă în Beiuş, unde" petrecea mult timp", iar in anul 1600, în drumul lui spre Viena ,Mihai Vitezul a poposit 2 zile în Beiuş, lăsându-i la plecare, pentru paza oraşului, pe ostenii săi sârbi sub comanda lui Dimitrie Buzinca.

Cărturarul turc Evila Celebi (1611-1684) a vizitat în anul 1661 şi oraşul Beiuş despre care scria  că era  " foarte bogat, oameni mai arătoşi ca cei de aici nu se întâlnesc în alte ţinuturi".

Într-un manuscris rămas de la Mihai de la Beiuş din anul 1695, aflăm că  Beiuşul era un important centru cultural-religios ,unde biserica ortodoxă de aici desfăşura o intensă activitate de traducere a cărţilor religioase din limba slavonă în română, de copiere a unor cărţi destinate cultului şi pentru a învăţa scrisul şi cititul .

  Beiuşenii au adăpostit-o pe soţia lui Horea, urmărită de oştenii austrieci, pentru a fi închisă.

  O altă perioada de înflorire culturală a oraşului începe odată cu înfiinţarea în anul 1828 de către episcopul Samuil Vulcan a unui gimnaziu român unit (greco-catolic). La cest gimnaziu, vor învăţa tineri din oraş şi din împrejurimi, mulţi dintre aceştia, jucând un rol important în cultura românească şi în lupta naţională. 2 mitropoliţi, 2 episcopi şi 11 academicieni au fost elevii acestui gimnaziu. Îi amintim pe: Mitropolitul şi academicianul Vasile Mangrea (1850-1919), unul din semnatarii Memorandumului, episcopii Moise Miron Românul (1828-1908), profesor la Institutul Teologic de la Arad, preşedinte al Partidului Naţional Român de la Arad, Valeriu Traian Frențiu (1875-1952), , deținut politic, mort în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei,şi  Iuliu Hîrţea (1914-1978), deţinut al închisorii de la Gherla, militanţii Partenie Cosma (1837-1923), deputat în Dieta de la Budapesta, senator și director al Băncii „Albina” din Sibiu, Ioan Ciordaș ( 1877-1919) avocat, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania, delegat la Marea Adunarea Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, membru în Marele Sfat Național, avocatul, ziaristul şi poetul Miron Pompiliu (1847-1897), prieten cu Mihai Eminescu, primul culegător de balade din Ţara Beiuşului,, academicianul Ioan M.Anton (1924-2011), dezvoltătorul şcolii româneşti de maşini hidraulice, membru activ al New York Academy of Sceinces, profesorul Ioan Ossian (1885-1957), doctor în litere şi filosofie, arestat de hortişti, iar apoi de comunişti, mort în lagărul de muncă Canalul Dunăre-Marea Neagră,  istoricul Gavril Hădăreanu (1939-2008), cunoscut pentru lucrările sale dedicate istoriei învăţământului şi de istorie locală, academicianul Ioan Pop de Popa (n.1927), primul doctor român, care a efectuat operaţii pe cord deschis în România (1973), care a realizat prima inimă şi primul plămân artificial din România (1953-1954), situând România pe locul IV, în lume în acest domeniu. Au fost născuţi în Beiuş academicianul Ioan de Sabata (1928-2006), care a adus contribuţii deosebite în dezvoltarea electrotehnicii, în aplicaţiile tehnice ale fenomenului Hall şi în dezvoltarea ferohidrodinamicii., actorul Adrian Pintea (1954-2007), cunoscut publicului în special pentru întrepretarea lui Iancu Jianu. Şi lista ar putea continua...

Pe curând, 

Earnest