BIBLIA (IV). DESPRE CELE 12 PIETRE PREȚIOASE ȘI SEMIPREȚIOASE

Istanbul
Biserica Patriarhală ,,Sfântul Gheorghe"

      Într-o perioadă, mulți ziariști de la diferite posturi TV, care, neavând subiecte de dezbătut,comentau veșmintele liturgice ale Preafericitului Patriarh și ale Sanctității Sale Papa, respectiv ale preoților ortodocși și ai celor catolici. Puneau în balanță, pe de o parte, opulența, iar pe de altă parte, modestia.

       Eu nu sunt teolog, dar știu că Biserica Ortodoxă a fost mai săracă ca  Biserica Catolică, după cum ne-o arată înseși clădirile și stilurile arhitectonice ale celor două culte creștine. Comparându-le, mă întreb: unde este opulența și unde este modestia?

    Lăsând la o parte comentariile fără temei ale ziariștilor, vreau să menționez că veșmintele liturgice au o anumită semnificație simbolică. Partea comună a lor este că au brodate cu auriu crucea, semnul împăcării și al izbăvirii noastre din păcat, căci prin cruce s-a înfăptuit .mântuirea lumii.

    Culoarea tuturor pieselor veșmântului liturgic papal este albă, cu puțină broderie aurie. Este veșmântul Sfântului Apostol Petru, primul Papă. El era simbolul noii religii, care propovăduia puritatea, pacea și iubirea față de aproapele nostru. Păcat că unii papi, după cum ne arată istoria, nu au cultivat nici pacea și nici iubirea față de aproapele nostru, ei fiind sângeroși, nemiloși, imorali ori războinici.

       Culoarea veșmântului liturgic patriarhal este tot albă dar piesele care-l compun sunt împodobite cu multă broderie și într-o vreme erau împodobite cu 12 pietre prețioase sau semiprețioase. Nu știm dacă primul Patriarh al Constantinopolului, Gennadus I, purta un astfel de veșmânt, dar știm că veșmântul liturgic patriarhal își are originea, potrivit mărturiilor biblice și patristice, în epoca apostolică, ca o continuare a veșmintelor Vechiului Testament pe care le purtau arhiereii, preoții și leviții la serviciul divin de la Cortul Mărturiei și apoi la Templul din Ierusalim, conform rânduielilor prescrise de Dumnezeu lui Moise.

    Astfel, cele 12 pietre prețioase și semiprețioase ar avea simbolistica celor de pe pieptarul Marelui Preot, semnificând rolul preotului de crainic al vocii pe care o are Dumnezeu pentru om ( Mal.2:6-7), descrise în Vechiul Testament ( Exodul 28:4) sau a celor 12 pietre ca decorație a temeliilor Noului Ierusalim (Apoc.21:19). De asemenea, acestea ne trimit cu gândul la faptul că în Noul Ierusalim vedem împlinirea prorociei Vechiului Testament despre cetatea perfectă a lui Dumnezeu în care-și au locul sfinții din vechiul și noul legământ.

Roma
Bazilica ,,Sfântul Petru"

       Consultând listele celor 12 pietre de pe pieptarul Marelui Preot și cele din Apoc.28:19, constatăm că 8 din cele 12 sunt comune. Majoritatea cercetătorilor consideră că nu ar fi o diferență reală de 4 pietre, ci una artificială, dată de traducerea greșită din limba ebraică în limba greacă. Pietrele de la temelia Noului Ierusalim sunt: iaspul, safirul, smaraldul, calcedoniul, sardonixul, sardiul, crisolitul, berilul, topazul, crysoprasul, ametistul, iacintul. Fiecare piatră are simbolistica ei, pietrele reprezentând o varietate de culori: roșu, galben, portocaliu, violet, diferite nuanțe de albastru și verde.

      Așadar, cele două veșminte nu au nicio legătură cu modestia sau cu opulența, ci ele sunt încărcate  cu o mare simbolistică, cei doi mari reprezentanți ai creștinismului, arătându-i lui Dumnezeu respect  și cunoașterea misiunii lor.

        Pe curând,

        Earnest