,, Călătorind te lasă fără cuvinte, apoi te transformă într-un povestitor.”
Ibn Battuta (1304-1369)
Ibn Battuta (1304-1369)
Cred că ar trebui să dăm crezare zicerilor lui Battuta, cel mai mare călător, din toate timpurilor, care ne-a lăsat o carte de călătorii ,,Ribala lui Ibn Battuta”, în care ne povestește despre călătoriile sale în întreaga lume islamică, pe trei continente, dându-ne multe informații ale lumii a celor vremuri. Așadar, călătoriți pentru a vă relaxa, bucura și pentru a povesti celorlalți despre ceea ce ați văzut.
Am ajuns la ultima rută din Bacău spre Onești, și anume, aceea prin Sascut, care este cea mai lungă , în jur de 90 km. Nu o să poposesc în Sascut, pentru, vă voi povesti despre această comună altădată, dar vă propun să vă abateți din traseul propus, la Valea Seacă.
Astfel, pe la km.39 de la Bacău pe E85, pe partea dreaptă, intrați pe DJ119D spre comuna Valea Seacă situată pe un platou al Subcarpaților Orientali, pe o prelungire a Dealului Pietricica și a Piemontului Orbenilor. Este, din punct de vedere geografic, o așezare frumoasă cu păduri de stejari ,mesteceni și de salcâmi ( aceasta, în special, la Cucova). Comuna este formată din două sate: Vala Seacă (numită de la Râul Seaca) și Cucova ( denumirea, conform legendei, ar veni de la unul dintre fiii Vrâncioaiei,Cucu; pe care Ștefan cel Mare l-ar fi împroprietărit în acel loc) De asemenea, în comună mai sunt două cătune, Mândrușca ( denumire dată de alt fiu al Vrâncioaiei, Mândru) și Pălămida locuit, în mare parte, de rromi.
![]() |
Cucova Biserica ,,Adormirea Maicii Domnului |
Ajungeți la Sacut și o luați pe DN 11A. De aici, până la Onești veți trece prin trei comune: Urechești, Coțofănești, Ștefan cel Mare ( pe aceasta din urmă am s-o vă prezint, când voi scrie despre împrejurimile Municipiului Onești.
![]() |
Urechești Pavaje din piatră naturală de munte |
Comuna Coțofănești este situată de a lungul Luncii Trotușului. De asemenea, se află în apropire
și Lunca Parâului Bâlca Suprafața comunei este acoperită cu 60% păduri de mesteacăn, brad, arin negru, arțar, jugastru, și de arbuști: ienupăr, alun, soc, mur. În cele două lunci puteți culege fel și fel de plante medicinale. Menționez că pădurile comunei nu sunt exploatate industrial, ci doar, pentru nevoile locale. De aceea, opriți-vă, pentru o oră măcar, la amarginea pădurilor, pentru a lua ,,o gură de ozon.” Lângă Biserica ,,Sfântul Gheorghe” s-a ridicat ”A
şezămâtul Social Filantropic cu Hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”, unde puteți și dumneavoastră contribui cu cât vă lasă inima. Din Coțofănești, vă îndreptați spre comuna Ștefan cel Mare și ,cu mare grijă, priviți spre partea dreaptă, ca să nu pierdeși din vedere Podul de Piatră al lui Ștefan cel Mare.
![]() |
Coțofenești Biserica ,,Sfântul Gheorghe” |
![]() |
Podul de Piatră al lui Ștfan cel Mare |
Podul de Piatră ridicat de Ștefan cel Mare peste pârâul Gârbovanul are lungimea de 14 m, lățimea de 8 m, înalțimea luata de la picior de 11 m, deschiderea bolții de 5, 80 m. Podul este construit din piatră brută, cu mortar de var gras, obținut prin arderea pietrei de var adusă din pădurile din amonte, de apele pluviale care se deversau în pârâul Gârbovanul.
De aici, mergeți spre Onești, iar locurile prin care veți trece, după cum am scris, mai sus, vi le voi prezenta în postarea Împrejurimile Oneștiului.
Călătorie plăcută!
Pe curând,
Earnest
2 comentarii:
Mi-e foarte dor sa vin la Bacau
Polixenia: Traseul este minunat, informațiile sunt de excepție.
Trimiteți un comentariu