PARABOLĂ

 Cândva-într-un alt timp, undeva-într-un alt spaţiu, era o ţară minunată cu oameni frumoşi, deştepţi, toleranţi, harnici (asta nu înseamnă că în acea ţară nu erau şi oameni ticăloşi, hoţi, leneşi, mincinoşi, criminali), peste care stăpânea un Zmeu susţinut de mulţi zmeuţi şi zmeuţe, care s-au pus de acord să vândă ce mai era de vândut din ţară, să distrugă încrederea între supuşi, să-i ticăloşească, să-i determine să ia calea pribegiei  dar, mai ales, să le distrugă sufletul şi mintea.

S-au pus zmeuţii şi zmeuţele pe treabă: pe unde treceau, lăsau prăpăd şi pe cei pe care îi considerau mai deştepţi sau pe cei care li se opuneau, le-au găsit pricini şi    i-au închis în turnul castelului, pentru a-i reeduca, pentru că deh!, Zmeul voia o ţară curată. Supuşii se întrebau, de ce nu apare un Făt-Frumos, călare pe un cal, înarmat cu un buzdugan fermecat, care să se lupte cu Zmeul cel Rău şi Urât, care devenea pe zi ce trece de nesuportat. Dar ce să  să vedeţi voi, cititorii mei oneşti? Au apărut 2 Feţi-Frumoşi ( ce-i drept, fără cai şi fără buzdugane fermecate), care şi-au jurat reciproc că vor face tot ce pot, ca să scape ţara de Zmeul cel Rău şi Urât şi de acoliţii lui. Au ţinut discursuri, au convins poporul că ei sunt salvatorii lui, iar poporul i-a crezut şi i-a învevestit cu încredere, iar ei, după ce s-au luptat pe cale paşnică şi în spiritul legii cu Zmeul cel Rău şi Urât, au constatat că spiritul legii nu are efect, că orice ar face, se întoarce ca un bumerang împotriva lor, au lăsat-o mai moale. Mai mult, unul dintre Feţii-Frumoşi s-a hotărât să părăsească lupta, pentru că obosise şi pentru că i se făcuse somn, lăsându-l pe celălalt să se descurce cu Zmeul cel Rău şi Urât. Poporul se întreba  ce este de făcut, pentru că niciodată vreun Făt-Frumos nu a părăsit lupta.Unii spuneau că situaţia nu se potriveşte cu niciuna dintre cele clasice: de obicei, Feţii -Frumoşi, din timpuri mai îndepărtate decât timpul lor, erau motivaţi, pentru că se luptau pentru o Ileană Cozânzeană şi pentru împărăţia ei. Dar acum, erau 2 Feţi-Frumosi, nicio Ileană Cosânzeană dispusă să-l părăsească pe Zmeul cel Rău şi Urât şi era doar o singură împărăţie, pe care nu ştiau cum să o împartă. Cât desore popor, spuneau alţii, uitaseră de el...

   Cititorii mei oneşti, eu nu-mi amintesc ce s-a întâmplat în cele din urmă cu Zmeul cel Rău şi Urât, cu zmeuţii şi zmeuţele lui, cu cei 2 Feţi-Frumoşi, cu acea ţară şi cu poporul ei. Or mai fi existând?

 Pe curând,

Earnest