 |
| Schitul Înălțarea Sfintei Cruci |
 |
| Osuarul |
Contează foarte mult când vizitezi pentru prima oară o așezare. Eu am văzut Aiudul după inundații și arăta ca un oraș părăsit: era prăfuit , trist și nu am găsit un loc unde să stau în tihnă și să privesc; pentru că un loc îl înțelegi atunci când îl privești și-l asculți: iți vorbesc pietrele, copacii, oamenii. Mi-am zis: "Nu se poate Earnest să dezertezi: vizitează și simte, căci acest loc geme de istorie și pămțntul lui este udat de sângele celor care au luptat pentru libertate și pentru apararea unui crez".
Aiudul este situat la confluența râurilor Aiud și Mureș, pe vechea așezare dacică Brucla, la poalele munților Trascău, în apropierea drumului roman care lega orașele Apulum (Alba Iulia) de Potaissa (Turda). Este un oraș unde s-au intrepătruns cultura săsească cu cu cea maghiară, românească și evreiască. Componența etnică a orașului s-a schimbat de-a lungul istoriei; a fost la început o așezare săsească ( cetatea a fost întemeiată în sec.13 de către sași), după care, în Evul Mediu, a devenit un puternic centru cultural educațional calvin maghiar, iar în zilele noastre, 78% din populație este românească, sași și evrei nu mai sunt, dar sunt 5% țigani, iar în rest, populația este formată din maghiari si alte etnii.
Aiudul pastreaza arhitectura celebrei Strazi Mari, probabil datorita influentei evreiesti. Din vechile cladiri medievale se pastreaza Cetatea cu cele 8 turnuri ale breslelor, care adaposteste Muzeul de Istorie si Palatul Bethlen, care gazduieste Muzeul de Stiinte. In acest oras, principele Gabor Bethelen (16013-1629) a intemeiat Biblioteca Documentara, care a devenit in epoca o importanta institutie stiintifica si culturala renumita in lume.
In Aiud, in anul 1347, au poposit rasculatii, in preajma Aiudului, la Miraslau, in anul 1600 s-au confruntat ostile lui Mihai Viteazu si Basta, in anul 1704 armata habsburgica condusa de Rabutin ( nu are ninic comun cu marchiza si contele Rabutin, memoralisti francezi cunoscuti in epoca si dupa) a dat foc orasului si a omorat 30 de studenti de la Colegiul Calvin ( in memoria lor se afla in parcul orasului, Monumentul Studentilor), iar in anul 1849,la sfarsitul revolutiei pasoptiste, taranii romani, sub conducerea lui Axente Sever si a preotului Prodan Simion, au ocupat orasul si au omorat 600 de maghiari. Este singura data, in istoria noastra, cand taranii romani din Transilvania, considerati pasnici si umili, au dat dovada de fapte de cruzime, Probabil au vrut sa -si razbune, in felul lor, stramosii! ( martirilor maghiari li s-a ridicat un monument in incinta cetatii).
Istoria Aiudului nu se opreste aici: in anul 1947, inchisoarea din Aiud, transformata in "Cetatea Mortii"a devenit loc de exterminare a elitei duhovnicesti si intelectuale romanesti. Printre cei inchisi aici au fost pr. Dumitru Staniloaie, pr. Iustin Parvu, staretul de la Manastirea Petru Voda si initiatorul ridicarii Schitului "Inaltarea Sfintei Cruci" din "Rapa Robilor" din apropierea inchisorii, pr. Arsene Boca, Mircea Vulcanescu, Nechifor Crainic, Valeriu Gafecu si multi multi altii. Celor care au patimit aici si celor care au fost omorati, prin infometare sau prin batai crunte, in anul 1992 li s-a ridicat monumentul crucilor, in interiorul carora in anul 2004 s-a ctitorit schitul Cele 7 cruci ingemanate simbolizeaza unitatea in suferinta a celor inchisi, iar crucea mare de deasupra, cu bratele inclinate, avand fiecare cate o gaura-ochi reprezinta crucea neamului, pe care acesti martiri au dus-o in spate. Schitul adaposteste osuarul martirilor, iar uleiul care arde in candila martirilor are puteri vindecatoare.
Acest oras ar putea deveni un puternic centru turistic si de pelerinaj, loc de reflectie si de adanca smerenie. Aiudenii nu au uitat rolul cultural si stiintific pe care l-a avut orasul lor in vechime: exista aici o fundatie culturala care poarta numele lui Liviu Rebreanu, care organizeaza numeroase manifestari culturale, se desfasoara anual un festival al filmului ( dar cine a auzit de el?!, la noi se transmit zilnic stiri senzationale, pe toate posturile de radio si tv despre divorturi, certuri si impacari), iar elevii se intrec in Festivalul Stiintei, aflat la a VI-a editie. Pe campia de la Cimbrud, unde se cultiva anual 400.000 de trandafiri din 70 de soiuri, se desfasoara la sfarsitul lunii iunie. Ziua Rozelor.
Voi ce ganditi la dezvoltarea turismului, opriti-va o clipa si la Aiud, traversati Cheile Aiudului, si promovati si aceasta minunata zona. Este pacat sa ingropati sute de ani de istorie comuna a romanilor si a minoritatilor.
Pe curand,
Earnest
 |
| Cetatea |
Aiudul pastreaza arhitectura celebrei Strazi Mari, probabil datorita influentei evreiesti. Din vechile cladiri medievale se pastreaza Cetatea cu cele 8 turnuri ale breslelor, care adaposteste Muzeul de Istorie si Palatul Bethlen, care gazduieste Muzeul de Stiinte. In acest oras, principele Gabor Bethelen (16013-1629) a intemeiat Biblioteca Documentara, care a devenit in epoca o importanta institutie stiintifica si culturala renumita in lume.
In Aiud, in anul 1347, au poposit rasculatii, in preajma Aiudului, la Miraslau, in anul 1600 s-au confruntat ostile lui Mihai Viteazu si Basta, in anul 1704 armata habsburgica condusa de Rabutin ( nu are ninic comun cu marchiza si contele Rabutin, memoralisti francezi cunoscuti in epoca si dupa) a dat foc orasului si a omorat 30 de studenti de la Colegiul Calvin ( in memoria lor se afla in parcul orasului, Monumentul Studentilor), iar in anul 1849,la sfarsitul revolutiei pasoptiste, taranii romani, sub conducerea lui Axente Sever si a preotului Prodan Simion, au ocupat orasul si au omorat 600 de maghiari. Este singura data, in istoria noastra, cand taranii romani din Transilvania, considerati pasnici si umili, au dat dovada de fapte de cruzime, Probabil au vrut sa -si razbune, in felul lor, stramosii! ( martirilor maghiari li s-a ridicat un monument in incinta cetatii).
Istoria Aiudului nu se opreste aici: in anul 1947, inchisoarea din Aiud, transformata in "Cetatea Mortii"a devenit loc de exterminare a elitei duhovnicesti si intelectuale romanesti. Printre cei inchisi aici au fost pr. Dumitru Staniloaie, pr. Iustin Parvu, staretul de la Manastirea Petru Voda si initiatorul ridicarii Schitului "Inaltarea Sfintei Cruci" din "Rapa Robilor" din apropierea inchisorii, pr. Arsene Boca, Mircea Vulcanescu, Nechifor Crainic, Valeriu Gafecu si multi multi altii. Celor care au patimit aici si celor care au fost omorati, prin infometare sau prin batai crunte, in anul 1992 li s-a ridicat monumentul crucilor, in interiorul carora in anul 2004 s-a ctitorit schitul Cele 7 cruci ingemanate simbolizeaza unitatea in suferinta a celor inchisi, iar crucea mare de deasupra, cu bratele inclinate, avand fiecare cate o gaura-ochi reprezinta crucea neamului, pe care acesti martiri au dus-o in spate. Schitul adaposteste osuarul martirilor, iar uleiul care arde in candila martirilor are puteri vindecatoare.
Acest oras ar putea deveni un puternic centru turistic si de pelerinaj, loc de reflectie si de adanca smerenie. Aiudenii nu au uitat rolul cultural si stiintific pe care l-a avut orasul lor in vechime: exista aici o fundatie culturala care poarta numele lui Liviu Rebreanu, care organizeaza numeroase manifestari culturale, se desfasoara anual un festival al filmului ( dar cine a auzit de el?!, la noi se transmit zilnic stiri senzationale, pe toate posturile de radio si tv despre divorturi, certuri si impacari), iar elevii se intrec in Festivalul Stiintei, aflat la a VI-a editie. Pe campia de la Cimbrud, unde se cultiva anual 400.000 de trandafiri din 70 de soiuri, se desfasoara la sfarsitul lunii iunie. Ziua Rozelor.
Voi ce ganditi la dezvoltarea turismului, opriti-va o clipa si la Aiud, traversati Cheile Aiudului, si promovati si aceasta minunata zona. Este pacat sa ingropati sute de ani de istorie comuna a romanilor si a minoritatilor.
Pe curand,
Earnest
3 comentarii:
La Aiud, a fost intemnitat pentru o perioada si Petru Tutea, un Socrate contemporan. Despre el spunea Cioran, urmatoarele :" Îi păstrez lui Petrică aceeaşi admiraţie. Ce om extraordinar! Cu verva sa fără pereche, dacă ar fi trăit la Paris, ar fi avut astăzi o reputaţie mondială. Vorbesc adesea despre el ca despre un geniu al vremurilor noastre sau, mai degrabă, ca despre singurul spirit genial pe care mi-a fost dat
să-l întîlnesc în viaţa mea”
Petru Tutea s-a nascut pe 6 octombrie 1902. Astazi este ziua lui de nastere.
Cine este interesat de monografia orasului Aiud poate accesa pagina autorului : www.socaciuoliviu.ro
Trimiteți un comentariu