EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (CXLV).DINҪER GÜҪYETER, O POVESTE DESPRE GERMANIA NOASTRĂ

 ,,Să privești adevărul în față de multe ori  e mai greu decât să cari sacul plin de sare în vârful muntelui. Poate de asta vreau ca istoria noastră să fie o poveste, nu ca să ascund adevărul, nu mamă, ci doar să aduc puțin pământ vindecator peste rana ta mereu supurândă. Asta am făcut întotdeauna.”    (Dinçer)                                                                                                                                       

Dinçer  Güçyeter, n. 1979, la Nettetal, Germania

  Dinçer  Güçyeter este un cunoscut poet, prozator, editor german (fondator al Editurii ELIF), care s-a născut în anul 1979, la Nettetal, într-o familie de imigranți turci. Nettetal este un oraș situat în Renania-Westfalia, la frontiera cu Olanda, care a fost,  până  prin anii 1990, un important centru al industriei mecanice, textile ( catifeaua de Niedieck), tutunului, producătoare de fitile, echipamente hi-fi Denon și de realizare a  modelului  de căi ferate Rokal, fiind înconjurat de ferme legumicole. De asemenea, este un oraș turistic,  renumit pentru parcuri amenajate deosebit (este așezat în Rezervația Naturală Maas -Schwalm- Nette) și pentru cele douăsprezece lacuri, care s-au format ca urmare a extragerii turbei. Orașul este alcătuit din șase cartiere. Într-unul dintre aceste cartiere, Lobberich,  populat, în  special, de imigranți turci, s-a născut și a copilărit Dinçer  Güçyeter.
  Romanul pe care vi-l recomand, ,,Poveste despre Germania noastră”, a fost premiat la Târgul de Carte de la Leipzig, din anul 2023, a fost tradus în limba română de Manuela Klenke și a fost publicat, în anul 2024, de Editura TACT din Cluj-Napoca. Dinçer  Güçyeter a venit în România, la Cluj-Napoca, la evenimentul organizat de către Centrul Cultural German la Cinema Arta , în noiembrie 2025, la o seară de lectură și dialog, alături de Manuela Klenke, de  regizoarea Lina Vdovîi și de sociologul Sorin Gog.

 Autorul, în fraza pe care am citat-o , mai sus, ne spune în romanul său, motivul pentru care  l-a  scris. Romanul este unul autobiografic , în care a inserat câteva fotografii de familie din Germania și din Turcia, având ca personaje principale pe Fatma, mama scriitorului și pe Dinçer, copil ( de fapt încă de când era suflet, înainte de a se instala în corpul mamei sale), adolescent, matur. Fatma este o femeie tenace, care susține material familia, muncind, zilnic, între  18 și 20 de ore, în diferite fabrici, la ferme ca zilieră, la barul pe care leneșul ei bărbat, Yilmaz, nu se pricepe să-l gestioneze și acasă, unde gătește, primește oaspeți din Turcia, care vin să muncească în Germania și care  uită să mai plece. Toți pe care i-a găzduit au reușit să strângă bani, să-și cumpere apartamente în Germania, să-și ridice case în Turcia, numai familia Güçyeter nu mai reușește să iasă din datoriile de  la bănci. Scriitorul ne descrie situația imigranților, care este aceeași pe care ne-a prezentat-o Saša Stanišić în romanul ,,Origine”( premiat, de asemenea, la Târgul de Carte de la Leipzig și pe care vi l-am recomandat). Aceștia sunt  disprețuiți și exploatați de către patroni și, de foarte multe ori, sunt izolați social de către localnici.  Dinçer  Güçyeter surprinde redeșteptarea mișcării neonaziste, din anul 1993, când neonaziștii au incendiat locuințele imigranților și i-au ars de vii, consecințele Loviturii de Stat din Turcia, din mai 1960, care nu a schimbat cu nimic situația și mentalitatea musulmanilor din mediul rural, privind situația femeilor și a străinilor. Surprinzător pentru Fatma este faptul că aceeași situație este și în Germania: femeile sunt plătite mai prost, mai ales cele de altă etnie, iar poziția față de cetățenii germani de altă etnie este disprețuitoare. De asemenea, descrie realitatea din orașul Nettetal, care nu este aceea prezentată în ghidurile turistice,  orașul fiind unul unde traficanții de droguri trec ușor frontiera dinspre Olanda și-și vând fără nicio problemă drogurile.  Orașul este plin de prostituate, care, independent sau ghidate de un ,,Pește”, satisfac nevoile tiriștilor, fără număr, oriunde și oricând.  Dinçer  Güçyeter  este un feminist. El se revoltă împotriva mamei sale care muncește foarte mult, considerând că munca ei îi răpește dragostea maternă, se revoltă împotriva tatălui său, căci este leneș, nepriceput, nepăsător și  împotriva tuturor bărbaților turci care lenevesc în bodega lui Yilmaz, în timp ce soțiile lor muncesc și se ocupă de creșterea copiilor. Împotriva voinței mamei sale, se hotărăște să muncească , alături de celelalte femei, ca sezonier la ferme. Ca adolescent muncește în fabrică, plătindu-și studiile la o școală de arte, făcând  naveta între două orașe și casă.

  Cum  trăiesc  turcii în comunitatea lor din Lobberich?  Ei își trimit copiii la școala religioasă unde învăță pe de rost Coranul în limba arabă și apoi în limba turcă, la școala germană, ascultă muzică turcească, urmăresc pe satelit seriale turcești și, bineînțeles, își păstrează tradițiile. În concediu, merg în Turcia încărcați cu daruri pentru rude.

,, Am nevoie de voi, ni s-a spus, ok, am venit. Ore suplimentare? Cu drag! La sfârșit de săptămână? Da, în ordine, lucrăm nonstop! Germania este astăzi una dintre cele mai dezvoltate țări, de ce și cum s-a ajuns aici, noi chiar nu am contribuit, oare cu nimic?

  Omul știe ce poate lua. A oferi stă în demnitatea unui suflet șlefuit. Dar acolo unde lipsește, unde omul este văzut drept datornic, acolo pot fi împrăștiate resentimente, ciudă și invidie fără nicio mustrare de conștiință.” ( Fatma)

Lectură plăcută!

Pe curând,

Eaarnest