ŞTIAŢI CĂ(XII)...DESPRE BACĂU (3)

Hotelul Central, 1882

... în Evul Mediu, în Bacău existau 5 mănăstiri ortodoxe? Mănăstirea Precista atestată în anul 1491, Mănăstirea Viile-"La viile ungureanului"-atestată în anul 1640, Metoc-Bacău atestată în anul 1641, Mănăstirea "Sfântul Nicolae" atestată în anul 1653 şi Popor -Metoc atestată în anul 1690.

...pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Bacăul s-a mândrit cu un lăutar-ţigan, Angheluţă, cunoscut şi în afara graniţelor? Domnitorul Scarlat Calimachi l-a trimis, împeună cu taraful său, să cânte în Rusia, iar cunoscutul diplomat Wihelm Kotzebue i-a făcut un frumos portret în romanul său "Lascar Vioresc".

...că pe la 1850, în Bacău erau 6 hanuri în care poposeau călătorii şi un hotel ţinut de Jorj Cristici, renumit, pentru că aici se întâlneau unioniştii? Hotelul Central, existent şi astăzi în centrul oraşului, a fost clădit în anul 1882 de Alecu Vasiliu. Au mai fost zidite şi alte hoteluri, care nu se mai păstrează: Hotelul Europa al lui N.Teodorescu, Hotelul Naţional şi Hotelul Drăgoianu ale lui N.Drăgoianu.

...pe la anul 1851, nici băcăuanii nu au scăpat de gripă, "cataroi", cum o numeau doctorii, venită din Rusia sau din Serbia, iar în anul 1865 oraşul a fost lovit crunt de holeră, care va cuprinde, în anii următori, întreaga ţară?

...la 10 iulie 1856, în Bacău, a avut loc una dintre primele manifestări populare pentru Unire? Participanţii au iniţiat , două zile mai târziu, un Act Naţional cu 3 puncte, pe care l-au semnat locuitorii băcăuani, prin care cereau: Unirea Moldovei cu Valahia, Adunare Legiuitoare aleasă de naţiune, din toate clasele sociale, Domnitor unic, ales de popor.

... la 16 aprilie 1857 în Bacău a poposit Charles A. Talleyrand, reprezentantul Franţei pentru Comisia Europeană, căruia i s-a înmânat Carta Unionistă? Pe stadă, au fost aruncate sute de bilete, având tipărite în franţuzeşte, la cele 4 colţuri : Union, Fraternite, Liberte, Egalite. Talleyrand (nepotul celebrului diplomat  şi mininistru de externe al Franţei napoleoniene) a fost găzduit în casa boierului Costache Lupaşcu.

... în primul său drum spre Bucureşti, Alexandru Ioan Cuza a poposit în Bacău, fiind primit cu mare entuziasm de locuitorii oraşului? Domnitorul a fost găzduit în casele vărului său, P. Docan. Casa principală se păstrează şi astăzi , pe strada Cuza Vodă.

Pe curând,

Earnest

ORAŞE ALE PERSONALITĂŢILOR (V).BEIUŞ

CENTRUL BEIUSULUI

    În ultimele săptămâni, s-a vorbit mult despre tragicul accident aviatic din Ţara Moţilor şi despre supravieţuitori. Unul dintre aceştia este medicul Sorin Ianceu, cel de al doilea specialist român in prevelarea de ficat, medic la Spitalul Municipal din Beius. Mă întreb, cum un medic tânăr, pasionat face voluntariat și nu-i miroase sub nas în România, nu a luat drumul Occidentului și nu-i complexat că lucrează în spitalul celui mai mic municipiu din România? Uite, că mai sunt si români dintre aceştia! Beiuşenii se vor mândri în viitor că în oraşul lor o altă personalitate a lucrat ca medic chirurg, specialist in prevalarea de organe.
  De fapt, în acest oraş au fost născuţi, au învăţat sau au activat multe personalităţi culturale şi politice româneşti.

  Beiuşul este una dintre frumoasele aşazări româneşti. Situat în Depresiunea Beiuşului, la poalele Munţilor Apuseni, pe malul dreapt al Crişului Negru,  este străbătut de Valea Nimăiești (afluent al acestuia), care împarte orașul în două părţi, te atrage prin curăţenie, linişte, ordine şi energie pozitivă. Această asezare, din paleolitic până în prezent, nu a fost părăsită niciodată. Probabil energia pozitivă a Apusenilor i-a ţinut pe oameni aici. Beiuşenii au fost întotdeauna oameni liberi, menţinându-şi în diferitele stăpâniri străine organizarea specifică românilor, voievodatul. În anul 1205, în scrisoarea Ponticelui  Inocenţiu al III-lea, către arhiepiscopul de la Kalocsa (Ungaria), se semnalează  aici existenţa unei reşedinte episcopale de rit grecesc (ortodox) şi dorinţa de atragere a acesteia la catolicism, iar într-un document datat  în anul 1263 , emis de capitlul orădean, este amintit  Ioan , voievodul Beiuşului. În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, sunt pomeniţi o serie de voievozi şi cnezi ai Beiuşului:  Petru Bothos, Simion Ordas, Marizsan, Herczalter (?), Ilie, Ilie Bonta, Petru Rodomem, Mihail, Iufa, Ivan Bassa, Ioan Mihail, Ivan Ţigan, Baltazar Baxa, Ioan Beiuşeanu, importante personalităţi ale epocii, care au luptat pentru menţinerea privilegiilor acordate de regii Ungariei sau de episcopii catolici asupra  ţinuturilor stăpânite de ei. În anul 1308, episcopul catolic al Oradei, Emmerich I, avea o casă în Beiuş, unde" petrecea mult timp", iar in anul 1600, în drumul lui spre Viena ,Mihai Vitezul a poposit 2 zile în Beiuş, lăsându-i la plecare, pentru paza oraşului, pe ostenii săi sârbi sub comanda lui Dimitrie Buzinca.

Cărturarul turc Evila Celebi (1611-1684) a vizitat în anul 1661 şi oraşul Beiuş despre care scria  că era  " foarte bogat, oameni mai arătoşi ca cei de aici nu se întâlnesc în alte ţinuturi".

Într-un manuscris rămas de la Mihai de la Beiuş din anul 1695, aflăm că  Beiuşul era un important centru cultural-religios ,unde biserica ortodoxă de aici desfăşura o intensă activitate de traducere a cărţilor religioase din limba slavonă în română, de copiere a unor cărţi destinate cultului şi pentru a învăţa scrisul şi cititul .

  Beiuşenii au adăpostit-o pe soţia lui Horea, urmărită de oştenii austrieci, pentru a fi închisă.

  O altă perioada de înflorire culturală a oraşului începe odată cu înfiinţarea în anul 1828 de către episcopul Samuil Vulcan a unui gimnaziu român unit (greco-catolic). La cest gimnaziu, vor învăţa tineri din oraş şi din împrejurimi, mulţi dintre aceştia, jucând un rol important în cultura românească şi în lupta naţională. 2 mitropoliţi, 2 episcopi şi 11 academicieni au fost elevii acestui gimnaziu. Îi amintim pe: Mitropolitul şi academicianul Vasile Mangrea (1850-1919), unul din semnatarii Memorandumului, episcopii Moise Miron Românul (1828-1908), profesor la Institutul Teologic de la Arad, preşedinte al Partidului Naţional Român de la Arad, Valeriu Traian Frențiu (1875-1952), , deținut politic, mort în închisoarea de la Sighetul Marmaţiei,şi  Iuliu Hîrţea (1914-1978), deţinut al închisorii de la Gherla, militanţii Partenie Cosma (1837-1923), deputat în Dieta de la Budapesta, senator și director al Băncii „Albina” din Sibiu, Ioan Ciordaș ( 1877-1919) avocat, luptător pentru drepturile naționale ale românilor din Transilvania, delegat la Marea Adunarea Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, membru în Marele Sfat Național, avocatul, ziaristul şi poetul Miron Pompiliu (1847-1897), prieten cu Mihai Eminescu, primul culegător de balade din Ţara Beiuşului,, academicianul Ioan M.Anton (1924-2011), dezvoltătorul şcolii româneşti de maşini hidraulice, membru activ al New York Academy of Sceinces, profesorul Ioan Ossian (1885-1957), doctor în litere şi filosofie, arestat de hortişti, iar apoi de comunişti, mort în lagărul de muncă Canalul Dunăre-Marea Neagră,  istoricul Gavril Hădăreanu (1939-2008), cunoscut pentru lucrările sale dedicate istoriei învăţământului şi de istorie locală, academicianul Ioan Pop de Popa (n.1927), primul doctor român, care a efectuat operaţii pe cord deschis în România (1973), care a realizat prima inimă şi primul plămân artificial din România (1953-1954), situând România pe locul IV, în lume în acest domeniu. Au fost născuţi în Beiuş academicianul Ioan de Sabata (1928-2006), care a adus contribuţii deosebite în dezvoltarea electrotehnicii, în aplicaţiile tehnice ale fenomenului Hall şi în dezvoltarea ferohidrodinamicii., actorul Adrian Pintea (1954-2007), cunoscut publicului în special pentru întrepretarea lui Iancu Jianu. Şi lista ar putea continua...

Pe curând, 

Earnest

FAMILIA BRANCOVEANU (II). CONSTANTIN BRANCOVEANU SI CULTURA MASELOR

ACADEMIA DOMNEASCA "SFANTUL SAVA", 2010

   Constantin Brancoveanu a fost un opozant la unirea religioasa a romanilor din Transilvania. Istoricul Victor Papacostea spunea, intr-o prelegere, ca domnitorul considera ca ar fi trebuit sa inteleaga clerul ortodox ca educatia si instructia crestina a maselor ar fi putut opri, pe de o parte, Reforma si Contrareforma, iar pe de alta parte, constituirea Bisericii Unite, pentru ca cele doua biserici "ispiteau" poporul prin tiparituri si prin scoli. De aceea, prin actiunea pentru dezvoltarea unui invatamant superior, Constantin Brancoveanu s-a ocupat si de cultura si educatia religioasa si morala a multimii.

   Incurajat de o curte intelectuala receptiva la reforma si progres, domnitorul a inteles ca trebuie sa incurajeze tipariturile, traducerea cartilor bisericesti si mai ales sa incurajeze negustorii si mestesugarii sa infiinteze scoli intretinute de bresle.

     Pe timpul domniei sale, au fost traduse si tiparite carti bisericesti pentru toate popoarele ortodoxe; el a creat si a subventionat scoli, pretutindeni unde a fost solicitat. Aceste fapte (dar mai ales traducerea in greaca vulgara a cartii lui Theophilact, arhimandritul Bulgariei, cuprinzand explicarea Evangheliilor "ca sa fie la indemana tuturor iubitorilor de cetire") , l-au determinat pe Patriarhul Calinic al II-lea sa-i trimita o scrisoare (semnata de toti marii mitropoliti, exceptand pe cei romani), in care isi exprima indignarea, scriind :"Pentru popor s-au facut unele; pentru dascali altele; cele intelepte pentru intelepti; cele sfinte pentru sfinti; nu sunt toate pentru toti". Constantin Brancoveanu si-a vazut insa  de treaba si a trecut la reformarea Academiei Domnesti "Sfantul Sava", pe 3 directii: organizare, administrare si programe.Se dadeau profesorilor recomandari metodice si pedagogice, de aplicare practica a cunostintelor, discutarea pe texte, pentru intelegerea lor. La aceasta scoala superioara, se invata gramatica, ortografia, logica, retorica, filosofia, astronomia, fizica, se invata despre nastere, moarte si suflet, literatura universala, se cercetau textele filosofice si teologice. Aici invatau deopotriva tineri care proveneau din familiile boieresti, cei care isi incepusera studiul in manastiri si care proveneau din diferite paturi sociale, straini: greci, macedonieni, epiroti, sarbi, bulgari, albanezi.. Printr-un hrisov, Brancoveanu le acorda celor saraci si studentilor straini , burse, in valoare de 50 de lei pe an, care proveneau din veniturile vamesilor de la Greaca.. In hrisov, spunea ca "aceasta mila pentru ucenicii saraci" sa fie urmata de viitorii domni. Alexandru Ipsilati va fi acela, care nu va respecta hrisovul, si mai mult, va da un alt hrisov prin care interzicea primirea copiilor de tarani, in aceasta scoala.

 Pe cei destoinici, indiferent de originea lor sociala, Constantin Brancoveanu i-a trimis la universitati straine, ca sa cunoasca si alta lume si sa aduca invatatura lor, in tara.

Pe curand,

Earnest

AU TRECUT 100 DE ANI...

Câțiva cercetători ai Bibliei, analizând şi calculând,  au ajuns la concluzia că în anul 1914 s-a instaurat  Regatul Ceresc, prin înscăunarea în Cer a Domnului Iisus. Aşa cum a prezis Iisus, ‘prezenţa’ sa ca Rege Ceresc urma să fie marcată de evenimente mondiale dramatice, precum războaie, foamete, cutremure şi epidemii (Matei 24:3-8; Luca 21:11).Odată cu înscaunarea lui, Satan şi îngerii care l-au urmat şi cărora li s-au permis să rămână în Cer, au fost acum aruncaţi pe Pământ. Urmărind evenimentele care au marcat anul 1914, putem constata că profeţia s-a împlinit. Astfel, anul 1914 începe cu un cutremur de pământ, într-o ţară care nu era creştină şi anume,  cutremurele de pământ au început în Japonia pe 10 ianuarie 1914 ( vulcanul Sakurajima din insula sudică Kyushu), iar frecvența lor și puterea lor a crescut în următoarele zile, ceea ce determinat evacuarea pe 11 ianuarie a unui număr de 22.000 locuitori.Pe data de 12 ianuarie ,vulcanul a început să emită gaze vulcanice, iar  coloana de erupție s-a ridicat in atmosfera la 10 km şi au fost semnalate căderi de material piroclastic, iar pe o distanţă de 20 km. în orice direcție, depunându-se  un strat de cenușa de 1 m grosime. Datorită cutremurelor de mare amploare au fost evacuați  locuitori din Kagoshima. Erupția vulcanica nu a făcut victime direct, doar 35 de persoane au murit datorită prăbușirii unei clădiri în urma unui cutremur. Pe 13 ianuarie, un cutremur violent a marcat o altă mare erupție, iar lava a ieșit la suprafața pe ambele flancuri, scurgându-se așa timp de 20 de zile. După aceste zile, scurgerea de lava a continuat sa curgă doar pe un singur flanc, pe cel vestic. In luna iulie, încep cutremurele şi în România, având loc 2 cutremure în această lună şi 2 în luna august, între 5,7 şi 5,4 grade pe scara Richter. Marea catastrofă, care va schimba ordinea mondială, se declanşează odată cu izbucnirea la 28 iulie a Primului Război Mondial, după o lună de la asasinarea la Sarajevo a prinţului moştenitor al Imperiului Austro-Ungar, Franz Ferdinand ( în acest război au murit 14.386.000 de oameni, au fost răniţi 18.388.000 de oameni şi au fost daţi dispăruţi 13.629.000 de oameni). Sfârşitul războilului va determina împărţirea lumii în două sisteme: comunist şi capitalist, care va duce la o mare prigoană, în primul sistem, împotriva tuturor celor care aveau o religie. De asemenea, cu izbucnirea războiului, după o perioadă de încetare a epidemiilor, acestea s-au declanşat. Febra tifoidă şi tifosul exantematic vor secera mii de vieţi. A fost şi foamete mare. În România, cea mai mare foamete a fost în Ţara Haţegului. Sfârşitul războiului, în loc să aducă pace, a determinat declanşarea primei crize economice mondiale, a aţâţat orgoliile revizioniştilor şi revanşardiştilor, a dus la apariţia unor ideologii şoviniste, a favorizat asasinarea pacifiştilor ( de fapt primul asasinat împotriva unui pacifist a avut loc în anul 1914, când a fost ucis Jean Jaurès, co-fondator al ziarului l'Humanité).

Fără să fiu fanatic, mă întreb, oare din anul 1914 până în prezent nu s-au petrecut mai multe rele decât s-au petrecut timp de 2000 de ani? Nu a fost an să nu fie vreun război, care nu se aseamănă cu războaiele antice sau medievale. Nicicând omenirea nu a fost mai divizată, mai lacomă, mai imorală, mai egoistă, mai belicoasa, mai intrigantă ca acum, când Răul este mai puternic decât Binele! Şi atunci, de ce nu aş da crezare acelora care susţin că Satan şi ai lui se află printre noi?

Eu vă doresc numai bine!

Pe curând,

Earnest

ASTEPT VREMEA CAND IN TARA MEA...

... toti oamenii ar respecta legile si regulamentele si nu vor  mai actiona, dupa bunul lor plac, in interesul lor, sfidandu-ne prin avantajele materiale, pe care le obtin pe aceasta cale.

... se va aplica principiul taylorist "omul potrivit la locul potrivit", cand competenta, experienta vor fi criteriile de baza, dupa care cetateanul onest va fi promovat si pus in functie.

...  impostorii, falsii eliteisti si unii autointitulati comentatori politici ar sta cuminti la ei acasa, in fata televizorului, scutindu-ne de prezenta lor penibila.

... nu ar mai fi generatii de sacrificiu, pentru ca eu am aflat de mic, ca bunicii si parintii mei au fost generatii de sacrificiu, apoi am simtit pe pielea mea ca si eu apartin unei generatii de sacrificiu si acum constat ca si copiii mei apartin unei generatii de sacrificiu.

... nu voi mai vedea cladiri noi sau proaspat renovate "impodobite" cu graffiti nepermise de proprietarii cladirii, nu vor mai fi distruse bancile din parcuri, nu vor mai fi furate florile din spatiile verzi, nu vor mai fi aruncate ambalajele, mucurile de tigara, pe langa banci, trotuare, spatii verzi, cand nu voi mai calca pe o flegma scuipata de un marlan, in locurile publice, cand voi putea parca linistit masina, stiind ca nu o voi gasi zgaraiata sau busita.

... toti indivizii, care nu pastreaza curatenia, ordinea publica, vor fi pusi sa munceasca in folosul obstei, sa vada si ei cum este atunci cand muncesti fara spor.

... w.c-urile publice nu vor mai fi distruse, capacele de la gurile de canal, sinele de cale ferate, senzorii de pe sosele nu vor mai fi furati, salile de asteptare din gari si autogari vor fi dotate, curate, asa cum erau odata, foaierele si garderobele teatrelor  se vor reinventa.

... toti pradalnicii taietori de paduri vor fi prinsi si pedepsiti.

... fiecare isi va face treaba, inclusiv cei care ne guverneaza sau ne reprezinta, cei care vegheaza la siguranta noastra, cei care fac dreptatete vor judeca pe fapte dovedite.

... limba romana si istoria vor capata valoare de patrimoniu si astfel, prima nu ar mai fi stalcita si a doua nu ar mai fi rescrisa la schimbarea regimurilor.

.... formatorii de opinii ar sti ca Barladul este oras, nu sat, avioanele stau in hangar, nu in hambar, perimetrul se masoara in metri, nu in metrii patrati, Dejul este oras in judetul Cluj, nu este judet, cand dansii nu ne vor  mai invrajbi unii impotriva altora doar pentru a avea subiecte de dezbatut si audienta.crescuta.

... toti doctorii, profesorii, preotii vor constientiza ca meseriile lor sunt foarte grele si cer har, iar harul nu poate fi cumparat, ci dat de Dumnezeu si daca nu-l au, sa-si schimbe profesia, caci altfel nenorocesc trupuri, distrug minti si suflete.

... toti oamenii vor fi responsabili si vor intelege ca a fi bun cetatean, inseamna a avea constiinta si atitudini  civice si numai asa pot contribui la progresul acestei tari, pe care, cu buna stiinta, in nepasarea noastra, o distrugem si o dam pe mana celor care platesc mai mult.

Pe curand,

Earnest

FAMILIA BRANCOVEANU (I). BRANCOVEANU SI TALHARII

 Anul acesta, comemorăm 300 de ani de la mazilirea la București, iar apoi decapitarea la Istanbul, pe 6 august 1714, a domnitorului Constantin Brâncoveanu, a celor 4 fii ai săi și a vistiernicului, Enache Văcărescu.

  Mi-am propus să vă prezint, în fiecare lună, frânturi din viața cotidiană, culturală a epocii brâncovenești, din acțiunile de organizare administrativă, de spionaj și alte fapte,mai mult sau mai puțin cunoscute, intreprinse de membrii familiei Brâncoveanu.

  M-am gândit să încep cu măsurile luate de Constantin Brâncoveanu împotriva tâlharilor.

  Tâlharul, în legislația medievală, era individul care săvârșea următoarele tâlhării: fura, omora, răpea femei și copii, viola, făcea contrabandă, practica sadomia.

  Tâlharii acționau, în general, ăn zonele de margine, pe sub munte, unde activau și tâlharii unguri, ori la Dunăre, unde mișuna o lume pestriță etnic, nesupusă, inventivă, abuzivă. 

   Încă din secolul al XIV-lea, locuitorii satelor de la  hotarele dinspre munte aveau obligația de pază. Păzitorii se numeau plăieși ( "gonitorii împotriva răufăcătorilor") și erau scutiți de unele dări. În vremea lui Brâncoveanu, erau 230 de sate și de părți de sate de plăieși, conduși de vătafi de plai si de un căpitan a căror activitate se întindea peste mai multe "vătășii", acestia fiind subordonați marelui vornic. Ei aveau atât obligația de a-i prinde pe tâlhari și pe  șerbii fugiți de pe moșii cât și să recupereze bunurile furate, iar uneori aveau datoria de a ocroti locașurile sfinte, aflate aproape de hotare. Constantin Brâncoveanu a organizat numeroase expediții împotriva "tâlharilor unguri de suptu munte", după cum el însuși ne relatează în însemnările sale, păstrate la Mănăstirea Hurezu. El a constatat faptul că se săvârșeau multe tâlhării în punctele de vamă și a hotărât să înființeze, începând cu anul 1690, corpul martalogilor, luptători deprinși să caute, să urmărească, să scotocească și să combată în condiții alpestre, păzitori ai granitelor și  punctelor vamale. Martologilor din zona Loviștei, le-a încredințat și atribuții judecătorești și să-i supravegheze pe plăieși. Martologii de la Dunăre (etimologia cuvântului martolog se gasește în cuvântul turcesc"martaloz"="marinar creștin de pe Dunăre") aveau și obligația de a supraveghea trecerea fluviului. Martologii erau conduși de un căpitan și primeau scutiri fiscale și se puteau angaja să îndeplinească alte îndatorii militare.

   Tâlharii, odată prinși, primeau diferite pedepse: bătaia la tălpi sau biciurea publică în zi de târg, ordalia, închiderea în beciurile reședinței domnești sau ale mănăstirilor, unde erau supuși la diferite cazne, pentru a fi "reeducați", trimiterea la ocnă sau pedepsirea cu moartea, prin spânzuratoare.

  Dacă a reușit Brâncoveanu să oprească tâlhăriile, așa cum o făcuse Vlad Țepeș, nu știm. Știm însă că, în zilele noastre, tâlharii, în special "cei de catifea" , s-au înmulțit si ne râd in nas, sfidându-ne prin opulență  și mai ales prin achitarea lor de către instanțele judecătorești.

 Pe curând,

  Earnest

  

IASUL STUDENTIEI MELE (X). COPOUL (III). STRADA LASCAR CATARGIU SI IMPREJURIMILE

Catapateasma Bisericii  Sfintii 40 de Mucenici', sec. XVIII 

"Iasul, capitala Moldovei, a trecut  in decursul secolelor prin foc si sabie dar a ramas cu sufletul romanesc tanar". 

                                                 (Gh. Gane, 1998)

     Astazi, mi-am propus sa va amintesc o strada si imprejurimile ei, de pe partea dreapta a Copoului, urmand in alte articole sa va vorbesc de strazile Kogalniceanu si Sararie. Este vorba de strada Lascar Catargiu, care pe vremea studentiei mele se numea Karl Marx. Este un loc al Iasilor incarcat de istorie culturala, unde marile idealuri ale romanilor au fost create si implinite: emancipare nationala si culturala.

Strada Lascar Catargiu incepe de pe Bulevardul Independentei si se uneste cu Strada Sararie, de unde incepe Soseaua Sararie. Pe aceasta strada sunt doar 2 cladiri care nu se incadreaza cu spiritul epocii sfarsitului de secol XVIII si inceput de secol XX : un bloc si cladirea unde pe vremea studentiei mele era Facultatea de Constructie. Chiar si vilele secolului al XX-lea se incadreaza armonios in stilul strazii.

O plimbare pe Lascar Catargiu este o incantare: cladiri frumoase, multi arbori, iar din curtile caselor miresme le de liliac, bujori, trandafiri, stanjenei iti dau o stare de confort. Pe vremuri, pe aici era traseul autobuzului 27, care lega "Copoul" de "Tudor"; astazi, pe aceasta strada, cu greu gasesti  loc de parcare, pentru ca au fost deschise 2 restaurante "Phenicie" si "Oscar". unde se mananca bine si mult mai ieftin decat in Bacau.( v-am dat aceasta informatie, in situatia in care va apuca foamea).

Casa "Emil Racovita", mijlocul sec. XIX

   Incepem plimbarea noastra, urcand dinspre Bulevardul Independentei. Prima cladire importanta este pe partea dreapta,  "Casa arhitectului Sculy Logotheides" (moldovean, grec de origine, nascut la Piatra Neamt), construita la sfarsitul sec. al XIX-lea, in care functioneaza astazi Institutul de Arheologie al Academiei Romane, filiala Iasi. Pe partea stanga, este "Casa Marzescu",  construita in aceeasi perioada si unde se afla Institutul de Istorie "A.D.Xenopol" al Academiei Romane, creat in anul 1941 de istoricul Ilie Minea. De pe partea dreapta, porneste strada Bunavestire, de unde poti ajunge pe strazile Kogalniceanu si Balcescu. Pe aceasta strada se afla Biserica "Bunavestire" ridicata intre anii 1818 si 1820 de catre logofatul Tautu, locas sfant pentru marile personalitati ale acelui secol: Kogalniceanu ( aici a si fost cununat), Gane, Catargiu, Donici, Alecsandri, Maiorescu). Interiorul bisericii te impresioneaza prin catapeteasma din lemn de tei si  de stejar impodopita cu capiteluri corintice si pilastri, care au fost poleiti cu aur, in anul 1858. Pe strada Nicolae Balcescu, este Liceul "Mihai Eminescu", in curtea caruia se afla o cladire ridicata la mijlocul secolului al XVIII-lea, care a apartinut logofatului Alecu Mavrocordat si care a fost resedinta domneasca pentru domnitorii Alexandru Moruzzi si Mihail Sutu. Incepand cu anul 1866, timp de 40 de ani, a functionat aici o scoala particulara, Institutele Unite, iar intre anii 1909 si 1948 a fost inchiriata Externatelor de Fete "Oltea Doamna". Revenind pe strada Catargiu, urcam in continuare si vedem "Casa T. Bals", caimacanul antiunionist (aici am locuit in studentie), Scoala Gimnaziala Nr.33, construita in stilul Haret, unde a invatat marile medic roman, Emil Palade, "Casa Emil Racovita", construita in stilul neoclasic romanesc, la mijlocul secolului al XIX-lea, unde s-a nascut intemeietorul speologiei, unde functioneaza actualmente Gradinita cu Program Prelungit Nr.8. Urmeaza "Casa Leon Bogdan", unde a locuit in perioada Primului Razboi Mondial I.C. Bratianu si de unde a fost transmisa pe 2 noiembrie 1941, prima emisiune Radio Iasi.. Pe partea stanga,  vedem casele: "Petre Andrei, , opera arhiectului Cugler, care a apartinut soacrei filosofului, "Petru Balmus", apartinand familiei medicului Nubert, casatorit cu fiica Sofiei Nadejde, urmata de impunatorul Palat "Grigore M Sturdza", construit in stil romanesc, dupa planurile arhitectului Reineke, in anul 1801. Aici, a locuit, dupa anul 1850, al doilea fiul al domnitorului M. Sturdza, beizadeaua Grigore, fost general in armata otomana, sub numele de Muklis-pasa. In perioada interbelica, a functionat aici, Liceul Ortodox de Fete "Doamna Elena Cuza:, unde a invatat si mama mea, iar pe vremea studentiei mele era Scoala de Partid. Astazi, in frumosul palat este sediul Studioului Teritorial al Televiziunii Iasi.. De pe partea stanga a strazii Lascar Catargiu, pornesc 3 strazi, care ies in Bulevardul Carol I: strada Nicolae Gane unde se afla Muzeul "N.Gane", in cladirea ridicata in anul 1868 si care a apartinut primarului, prefectului si scriitorului N.Gane, strada General Berthelot unde admiram "Casa George Bogdan", ridicata in anul 1899, unde intre anii 1916 si 1917 a fost resedinta generalului Berthelot, sosit in fruntea Misiunii Franceze, in anul 1916, Biserica "Sfintii 40 de Mucenici", ridicata intre anii 1760 si 1761 de catre hatmanul Vasile Ruset si de sotia sa, Safta, unde a fost ingropat initial Gh. Asachi si unde a fost diacon si cantaret Ion Creanga ( aceasta  biserica pastreaza catapeteasma originala si o icoana pictata de cel mai iscusit pictor de icoane al epocii, Eustatie Alteni, cel care a pictat catapeteasmeme bisericilor "Banu" si "Sfantul Spiridon" din Iasi si multe alte biserici din ambele Moldove) si strada Codrescu unde admiram "Casa Asachi", ridicata intre anii 1834 si 1835, dupa planurile lui Asachi, care a gazduit, pe rand, Tipografia Institutului Albina,  Scoala de Menaj, iar astazi , Institutul de Filologie Romana "Alexandru Philippidi" al Academiei Romane.

Plimbare placuta, va doresc!

Pe curand,

Earnest