EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (VII): DAN LUNGU, RAIUL GĂINILOR

Dan Lungu, n.15.IX. 1969, Botoșani

"Lumunița din capătul tunelului a trecut de la faza de felinar la cea de lanternă. Iar astăzi, la acea de lumânare" ( Dan Lungu, "Raiul găinilor")

   Dan Lungu este, alături de Cărtărescu și Teodorovici, cel mai citit scriitor român contemporan, tradus în limbile franceză, engleză, germană, poloneză, slovenă, italiană, maghiară. De profesie sociolog, este conferențiar la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, are studii postdoctorale la Sorbona, membru al Uniunii Scriitorilor din România și a primit numeroase premii și distincții, printre care una din partea Franței, și anume , aceea de Chevalier de l'Ordre  des Artes et des Lettres. A inițiat în anul 1996 la Iași grupul literar Club 8 , iar din anul 2013 este managerul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași. A scris și a publicat , pe lângă studii de specialitate, poezie, proză scurtă, teatru și romane.

  Romanul pe care vi-l recomand, "Raiul găinilor"-fals roman de zvonuri și mistere, a apărut în 2 ediții la Editura Polirom, Iași, în anii 2004 și 2007 și cuprinde  o prefață aparținând lui Mircea Iorgulescu, intitulată " O lume în tunel",10 capitole ( la începutul fiecărui capitol, ca în literatura renascentistă, ne prezintă ce vom afla în paginele care urmează) și referințe critice. Veți găsi în acest roman, lumea anti și postdecembristă, din mahalaua oricărui oraș, surprinsă și prezentată cu realism și mult umor, cum numai un sociolog putea s-o vadă. Toate evenimentele din viață societății și ale locuitorilor de pe strada Salcâmilor sunt dezbătute, pro și contra la cârciuma Tractorul, personajelor nelipsindu-le umorul, nu-i iartă de critici pe concetățenii lor  și nu le scapă niciun eveniment pe care-l dezbat, îl interpretează, denaturându-l, până la următorul eveniment, când îl dau uitării. Merită citit acest roman, pentru că este lumea noastră în care trăim, cu mentalitățile și temerile noastre, privite, de un scriitor-sociolog, cu detașare , fără ură, răutate sau superioritate. 

Pe curând,

Earnest

A MURIT TRIBUNUL!

    A murit Tribunul! 

 S-a stins o voce: una dintre cele mai puternice voci  patriotice și naționale (uneori naționaliste cu nuanțe șovine)! Probabil, ultima voce!

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pace!

Pe curând,
Earnest

REFUGIAȚII SIRIENI

Războiul civil din Siria

 În ultimele luni, Europa este într-un mare impas: migrarea dinspre unele țări arabe, ca refugiați, a unui număr mare de oameni persecutați religios și politic. Majoritatea sunt sirieni. Analiștii politici români au făcut diferite analize, în general, manifestând prudență în elaborarea unei concluzii.

  Încerc și eu, ca cetățean onest, să-mi pun întrebări pe care vi le împărtășesc, sperând, că și dumneavoastră, ca și mine veți medita asupra acestui mare fenomen, care ne-a luat prin surprindere.

Refugiați sirieni

 Știm că religia musulmană are două mari confesiuni:șiismul și sunismul. În cadrul șiismului, au apărut mai multe curente, care s-au îndepărtat de principiile înscrise în Șaria, cum ar fi aleviții în Turcia, druzii în Liban sau alauiții, în special în Siria. Aceștia din urmă, au luat multe influențe din creștinism, consideră că în Șaria sunt multe principii pe care nu le găsesc în Coran, au propria lor carte de rugăciuni (Kitab al Maju), nu au niciun loc de cult. Aceștia sunt în cea mai mare parte, agricultori și nu sunt recunoscuți ca fiind musulmani de către suniți, care reprezintă în Siria un procent de 73 din populație. Ei au fost încurajați în timpul protectoratului francez dar mai ales după anii 70 ai secolului trecut, în vremea Președintelui Al-Assad, el însuși alauit, membreu al Partidului BAASAD ( susținut de URSS), dar în contradicție cu gruparea irakiană a partidului condusă de Saadam Hussein, de aceea s-a aliat cu SUA în războiul antiirakian. Al-Assad, prin reformele pe care le-a înfăptuit, a democratizat țara, a dezvoltat economia, a început un proces de occidentalizare a Siriei, în special prin promovarea femeii, acestea ocupând funcții, putând urma orice formă de învățământ superior, dar și-a înlăturat rivalii prin terorism, ceea ce a determinat înlăturarea treptată a regimului democratic și instaurarea unei guvernări autoritare.  După preluarea puterii de către fiul său, Bashar al Assad, a fost instaurat un regim dictatorial, iar primii  înlăturați au fost alauiții. Conflictele între democrați și susținătorii noului regim, între suniți și alauiți s-au accentuat în anul 2011, când a fost declanșat Războiul Civil, începându-se cu manifestări de stradă, ajungându-se la atacuri teroriste, lupte pe stradă, asasinate etc. Susținătorilor noului regim, li s-au alăturat și minoritățile naționale din Siria, în special, kurzii. Primul val de refugiați a început în anul 2012, aceștia plecând în Turcia și în Liban. Intervențiile O.N.U., ale Ligii Arabe sau ale Papei ori ale diferitor state, care au încercat și calea boicotului economic ( nu s-a mai importat petrol din Siria) nu au avut niciun efect. Se știe însă că  Siria este unul din finanțatorii statului islamic Isis.

 Să revin la refugiații sirieni. I-am văzut la televizor. O parte sunt oameni necăjiți, cu copii, care sunt mai mult ca sigur alauiți sau chiar suniți dar democrați. Printre ei sunt mulți tineri, bărbați frumoși, vorbitori de limba engleză și probabil și de limbă franceză, instruiți. Aceștia, dacă sunt împotriva noului regim, nu ar fi firesc să lupte de partea democraților, ca să-și apere principiile? De aceea, mă gândesc că nu sunt nici teroriști, dar sunt musulmani convinși, pașnici, care consideră o altă cale de a răspândi musulmanismul, și anume, pe calea pașnică, prin căsătorii cu femei creștine. Sunt frumoși, fermecători, au o cultură occidentală pe o structură musulmană și pe valul persecuțiilor din Siria sensibilizează femeile occidentale exaltate și impresionate de fenomen  Se știe că în Coran se acceptă căsătoria dintre un musulman și un creștin cu condiția ca persoana creștină să fie convertită la musulmanism. Se opune cineva în fața puterii dragostei? Despre arabi, se spune că sunt bărbați virili, dar indiferent de educație, ei tot musulmani rămân, așa cum se întâmplă cu orice musulman, indiferent de ce nație este: turc, kurd, indian. sau iranian ( vezi cărțile lui Betty Mahmoody).

  Așadar, eu, Earnest-cetățean onest, am mari îndoieli, privind motivele invaziei  sirienilor înspre Europa! Mă întreb, cine profită și cine s-a infiltrat printre refugiați și cu ce scop: cu cel pașnic presupus de mine sau cu cel terorist presupus de unii analiști?. Oricum, religia stă pe primul loc, după care urmează refacerea Califatului Arab. Au trecut aproape 1000 de ani de la declanșarea cruciatelor! Începe era semilunei împotriva crucii?

Pe curând, 

Earnest

ROMÂNIA, O ŢARĂ BANANIERĂ ?

Aseară, la o emisiune Meteo, după ce meteorologul ne-a explicat despre fenomenele climatice din România, din ultimii ani și ce va fi în viitor, moderatorul a tras următoarea concluzie: deci vom putea cultiva în viitor banane, devenind o țară bananieră!

 Domnule moderator, formator de opinii, întradevăr poate fi numită o țară bananieră și o țară care cultivă banane, dar cu condiția să aibă o economie bazată doar pe o singură cultură, adică doar pe cultivarea bananelor!

  Însă termenul de țară bananieră este mult mai larg și se referă la regimurile politice, la dezvoltarea economică, la cultura și mentalitățile cetățenilor acelei țări., Termenul de țară bananieră a fost introdus pentru prima oară în anul 1905 de către scriitorul american O. Henry ( a trăit fugar câțiva ani în Honduras și a fost un fin observator a tot ce se întâmpla în acea țară, numind-o bananieră). Astfel, o țară bananieră este o republică cu un regim politic dictatorial, în care președintele este ales pe viață, instaurând o dinastie, unde economia este slab dezvoltată ( cum ar fi, de exemplu, Coreea de Nord) sau unde  economia este bazată pe monocultură sau unde economia funcționează ca o intreprindere privată comercială unde bunurile sunt împărțite între clasa politică și cea economică, unde corporațiile internaționale și transnaționale funcționează după bunul plac, bazându-se pe mită, furt, înșelăciune, corupție, unde populația nu are sau și-a pierdut conștiința națională, simțul civic și este semianalfabetă, lasându-se manipulată din cauza sărăciei.

   România ar putea fi sau deveni o țară bananieră, dacă ținem cont de următoarele aspecte:

- populația se lasă benevol sau este pe drept manipulată în campaniile electorale;

- poporul a ales de 2 ori un președinte despre care se știa că a distrus flota României, deci transportul naval, lăsând mii de familii fără vreun venit;

- poporul  a ales un președinte, care din salariu de profesor și din cel de primar, din meditații și-a cumpărat 7 case și a agonisit ceva bani în conturi, care își permitea concedii în afara țării; să nu ne imaginăm, că acele case nu au fost mobilate sau că soția lui și dânsul aveau doar un singur rând de îmbrăcăminte, că se spălau cu săpun Cheia și mâncau de 3 ori pe zi cartofi, că nu cumpărau cărți sau că nu mergeau la niciun spectacol! 

- nonvalorile sunt promovate de orice partid politic, ocupând funcții cheie în principalele instituții ale statului; singura lor valoare pe care o recunosc este banul și singura lor competență este să facă bani pentru ei și pentru ai lui, fără să muncească;

- rivalii politici, dacă mai au ghinionul să le crească în sondaje încrederea poporului, sunt înlăturați prin fabricarea de dosare, iar denunțul și autodenunțul, în majoritatea cazurilor, sunt singurele probe;
- mita, corupția este politică de stat;
-companiile transnaționale au pus mâna pe economia țării.

   Așadar, doar în aceste condiții putem deveni o țară bananieră, nu dacă vom cultiva și banane, pe lângă alte culturi!

  Pe curând,

  Earnest

EARNEST VĂ RECOMANDĂ O CARTE (VI): PATRICK MODIANO, STRADA DUGHENELOR ÎNTUNECOASE

Patrick Modiano (n. 1945, Franța)

"Nu sunt nimic. Nimic decât o siluetă luminoasă, pe terasa unei cafenele în seara aceea. " 

(Patrick Modiano)

 Romanul " Strada Dughenelor Întunecoase" de Patrick Modiano, în traducerea lui Șerban Velescu, a apărut în anul 2014 la Editura Humanitas. Acest roman a primit în anul 1978 Premiul Goncourt, fiind tradus în 45 de limbi. Patrick Modiano a primit 13 premii prestigioase, iar în anul 2014 a primit și Premiul Nobel pentru Literatură  " pentru arta memoriilor, prin care a evocat cele mai greu de înțeles destine umane și a dezvăluit universul țărilor aflate sub ocupație" . Modiano este al 13-lea scriitor francez laureat al acestui premiu ( al 11-lea născut în Franța, dintr-un tată evreu italian și o mamă belgiană). Comparându-l cu 3 scriitori francezi laureați ai acestui premiu ,dragi mie  : Camus, Gide, Mauriac, mi se pare un scriitor care nu ridică probleme de existență umană de mare profunzime. Romanul, pe care vi-l recomand, este cel mai cunoscut și citit roman al scriitorului, probabil pentru că este scris ca un scenariu de film polițist, care se citește foarte repede. Detectivul Guy Roland își caută identitatea, pentru că își pierduse memoria cu ani în urmă, în vremea ocupației Franței de către Germania. Nu am găsit la personajele romanului nicio emoție violentă, la amintirea acelor vremuri, ci din contra ,o nostalgie a vremurilor tinereții lor, mai mult un regret pe care-l aveau atunci când își aminteau de evenimente plăcute. De aceea, nu am înțeles motivația acordării Premiului Nobel. Oricum, ocupația germană în Franța nu s-a comparat, de pildă, cu aceea a Poloniei. Și nu înțeleg, cum poate evoca un scriitor " universul țărilor aflate sub ocupație" , când el nu a trăit în acea perioadă. Îmi veți spune, că nici autorii romanelor istorice nu au trăit în epocile pe care le evocă și au primit și ei Premiul Nobel (  ca de exemplu Sienkiewicz, numai că motivația a fost: " pentru meritele sale ca scriitor epic" ).

  În concluzie, vă recomand acest roman, când plecați într-o călătorie lungă, ca să-l citiți în tren, avion sau autocar, pentru ca timpul să treacă mai repede, pentru că romanul este antrenant, scris într-un ritm alert și veți dori să aflați cât mai repede ce este cu strada Dughenelor Întunecoase. Lectură plăcută!

Pe curând,

Earnest

DESPRE SUPERSTIȚII (VII).ZILELE SĂPTĂMÂNII

 În religiile precreștine, preoții erau organizați în colegii, după credința, cultul și ritualurile pe care le săvârșeau. Fiecare zeu avea ziua lui de cult, când erau interzise unele activități. De asemenea, zeul patrona o planetă ( pentru prima oară apare această credință în religiile din Mesopotamia). Odată cu apariția creștinismului, aceste culte și ritualuri au dispărut dar au rămas denumirile zilelor săptămânii, iar în tradițiile populare se mai păstrează unele interdicții și credințe legate de fiecare zi. Astfel sunt considerate zile faste (lunea, miercurea, joia, duminica), zile nefaste (marțea, vinerea, sâmbăta), zile dedicate ritualurilor pentru femei (lunea, joia, vinerea), și zile dedicate ritualurilor pentru bărbați (marțea, miercurea, sâmbăta), iar duminica pentru toți.

LUNI este ziua zeiței Luna, care patronează satelitul Luna. Copiii născuți în această zi sunt frumoși. Este considerată ziua cea mai norocoasă și este bine să începi acum un lucru, o activitate, să îți faci externarea din spital. Totuși există 3 zile de luni cu ghinion: prima luni din aprilie, când a fost născut Cain, a doua zi de luni din august, când au fost distruse Sadoma și Gomora, ultima luni din decembrie, când a fost născut Iuda.

MARȚI este ziua zeului Marte-zeul războiului, care patronează planeta Marte. Copiii născuți în această zi sunt grațioși. Este, în unele culturi, o zi cu ghinion, mai ales dacă în această zi cade data de 13 ( sunt cele 3 ceasuri rele). Totuși, pornind de la credința că zeul Marte este și un zeu al belșugului este bine ca în această zi să faci târguieli și să închei o afacere dar și pentru internări

MIERCURI este ziua zeului Mercur-zeul comerțului, care patronează planeta Mercur. Copiii născuți în această zi au pe vino-ncoace. Miercurea este benefică pentru orice afacere, pentru comunicare, pentru a scrie scrisori, rapoarte, întâlniri, încheiere de contracte.

JOI este ziua zeului Jupiter-zeul suprem, care patronează planeta Jupiter. Copiii născuți în această zi vor merge departe. Este ziua curajului și a expansiunii, a ideilor progresiste și este bună pentru căsătorii.

VINERI este ziua zeiței Venus/Venera-zeița frumuseții, care patronează planeta Venus, a Sfintei Vineri în mitologia românească- vădană rea și nepăstătoasă care nu îngăduie gospodinelor șă facă o sumă de lucruri în ziua ei din săptămână, pedepsindu-le. Copiii născuți în această zi sunt iubitori și darnici. Vinerea nu trebuie să începi o activitate nouă, să închei un contract, să pleci în călătorie. Oameni care se vor căsători în această zi vor trece prin multe suișuri și coborâșuri în căsnicie. Vinerea este ziua când poți pierde tot, așa că nu este bine să faci investiții, să joci jocuri de noroc. Ceea ce vei visa vinerea noaptea, ți se va întâmpla. În Ohaio, dacă vinerea cade dată de 13, sunt interzise 13 lucruri, care mai de care mai năstrușnice ( de exemplu, nu este voie să înveți ceva nou, pentru că îți va apărea un rid pe față, nu trebuie să-ți tai unghiile, pentru că vei suferi de dureri de dinți, poartă ghinion dacă te rostogolești în pat etc.).

SÂMBĂTĂ este ziua zeului Saturn-zeul timpului, care patronează planeta Saturn. Copiii născuți în această zi pot vedea stafiile și pot lua legătură cu Lumea de Dincolo. Este ziua de Sabat la evrei și la unele secte, deci în această zi se odihnește. Este ziua pericolelor și sănătății șubrete și vei avea ghinion , dacă te vei externa sâmbăta. Dacă sâmbăta este lună nouă este vreme rea pentru pescari, care o numesc " blestemul pescarilor" .

DUMINICA este ziua Domnului, patronată de Soare. Copiii născuți în această zi sunt frumoși, mândri, buni, veseli. Dacă porți haine noi, pentru prima oară în această zi, ele vor rezista de 2 ori mai mult. Dacă te ridici din pat după o boală, vei avea noroc.Este bine să pleci în călătorie în această zi. Însă cel mai bun lucru este să nu muncești, să te rogi, să faci fapte bune,atunci Dumnezeu te va ajuta. Aceasta nu este o superstiţie!

Pe curând,

Earnest

GENERAŢIA SPECTATORULUI PASIV

 "Ţine minte ce-ţi spun eu: dacă poporul ăsta va fi cândva şters de pe hartă nu va fi fiindcă l-ar ocupa ruşii, turcii, americanii, indienii, chinezii, ci din indolenţa, pasivitatea, lipsa de civism, din propria nepăsare şi din complicitaţi interne oferite oricărui inamic"

(Ileana Vulpescu)

  Pe zi ce trece, văd cum tânăra generaţie ( cam în procent de 75) este din ce în ce mai pasivă la tot ce se întâmplă în jur. Această pasivitate este consecinţa lipsei unei  educaţie civice, patriotice, religioase, culturale, politice. Deşi programele şcolare sunt foarte încărcate şi curriculum cuprinde toate disciplinele, ele nu sunt receptate de toţi  educabilii. Aceştia sunt spectatori pasivi la orele de curs: butonează pe mobil, dorm cu capul pe bancă, pentru că noaptea au stat fie pe facebook, fie printr-un club sau în faţa blocului la taclale sau la fumat ori la băut cu gaşca. Chiar şi cei din mediul universitar nu mai sunt activi ca generaţiile trecute.Ajunşi la locul de muncă, o parte dintre ei nu ştiu meserie, alţii doresc salarii mai mari decât poate patronul sau statul să le ofere, alţii acceptă să lucreze cu jumătate de salariu pe statele de plată şi cu cealaltă jumătate luată în mână şi sunt astfel pasivi la evaziunea fiscală. O parte din cei care sunt bine pregătiţi, ori pleacă în străinătate ori nu-şi  găsesc loc de muncă, pentru că nu sunt destul de şmecheraşi, tupeişti sau nu au relaţii sus-puse.Şi aceştia sunt tot spectatori pasivi la nedreptatea societăţii care a investit în ei şi care îi lasă de izbelişte. Dacă sunt pasivi faţă de propria lor situaţie, ce să mai aşteptăm de la ei ? 

 Enumăr căteva situaţii de pasivitate la care au participat majoritatea generaţiilor, nu numai generaţia tânără:

- arderea manechinului care-l întruchipa pe Avram Iancu ( oare câţi din generaţia tânără ştiu cine este Avram Iancu? Ştiţi că manualele de istorie din clasa a XII-a nu-l menţionează?);

-atitudinea şovină a  microbiştilor maghiari pe Arena Naţională din Bucureşti sau la alte manifestări sportive din alte ţări;

-defrişarea masivă a pădurilor;

-numirea lui MRU ca director al Serviciului de Informații Externe al României. Câţi din generaţia tânără, care vorbesc de erorile comunismului, perioadă pe care ei nu au trăit-o, ştiu că personajul respectiv a fost un admirator al lui Ceauşescu şi că a fost beneficiarul epocii respective? Câţi ştiu că el a renunţat, în calitatea sa de ministru de externe, la Tezaurul României şi la averea lui Godju în favoarea Ungariei, pe care marele patriot o lăsase : "acelei părți a națiunii române din Ungaria și Transilvania care aparține la confesiunea orientală ortodoxă", pentru acordarea de burse studenților și pentru ajutorul preoților". .Păi votanţii lui MRU ştiau acest lucru, dar şi ei sunt aleşii generaţiei pasive, fără cultură civică, politică, patriotică etc;

- evaziunea fiscală practicată de maneliştii care ne flutură banii "fără număr", a celor care îşi clădesc palate sau au pus mâna pe cele mai frumoase clădiri din Timişoara, care se plimbă prin oraş cu maşini de lux, care fac nunţi zgomotoase la care asistă pasiv un oraş întreg;

- declaraţia ambasadorului Ungariei referitoare la autonomia secuilor şi alte declaraţii şi plimbări prin Transilvania a Prim-Ministrului Ungariei.

Lista ar putea continua, dar sunt sigură că tocmai cei care sunt pasivi, nu au răbdare s-o citească.
Pe curând,
Earnest