DESPRE COPACII NAȚIONALI

Ștejarul din Cavajna-Suceava- 900 de ani, cel mai
bătrân copac din S-E-tul Europei 

  Se apropie 1 Decembrie, Ziua Națională a României, și m-am gândit să scriu de această dată altceva decât de obicei, și anume, despre copacul național al țării noastre-ștejarul.

   Ștejarul este copac național pentru multe țări, dintre care amintesc: S.U.A., Germania ( puteau să aleagă  frasinul, care era copacul sacru al străbunilor lor, după cum noi puteam să  alegem bradul, care era copacul sacru al dacilor), Republica Moldova ( alături de nuc și cireșul negru), Anglia, Irlanda, Croația, Serbia, Cipru, Estonia, Lituania. Mai sunt si alte state care se " bat", revedicându-si acelasi copac național, cum ar fi Grecia, Italia, Albania, Israelul, Palestina-măslinul, Slovenia, Cehia, Slovacia-teiul, Macedonia, Ucraina-pinul, Iranul, Libanul-cedrul, in timp ce doar Canada are arțarul, Coreea de Nord are magnolia, Bangladeshul are mango, Rusia are mesteacănul, Japonia are ciresul, Danemarca are fagul.

 Probabil, datorită simbolisticii lui, ștejarul a fost ales drept copac național pentru atât de multe țări. Ștejarul este un copac solar, puternic, rezistent ( este cunoscută specia de ștejar moldovenesc, exportat in Evul Mediu, pentru construirea de corăbii), în limba latină, folosindu-se acelasi cuvânt "rabur" pentru ștejar si pentru forță ( cuvântul stejar este de origine traco-getică, conform lingvistilor), el simbolizând atât forța fizică, cât si cea morală si spirituală. În Antichitate, ștejarul era copacul sacru al lui Zeus din Dodona, al lui Jupiter Capitolinul, al lui Perun al slavilor, al iakuițlor siberieni, al celților ( etimologia cuvântului druid , preot celt, provine din drus-ștejar, driuzii fiind considerați preoți ai ștejarului), având la ei valoare de templu ca și ștejarul de care era atârnată  lâna de aur,  păzită de balaur. In Biblie, se pune ca Dumnezeu i-a transmis revelațiile lui Avraam, când acesta se afla in preajma unui ștejar. 

   Noi, românii, avem un cult aparte pentru doi ștejari: pentru cel din Borzesti , legat de Ștefan cel Mare, rădcăcina și trunchiul sau fiind altarul bisericii ridicată  de domnitor in memoria prietenului său, si cel din Țebea, legat de numele a doi mari revoluționari: Horea si Avram Iancu. Lângă  acest ștejar și-a chemat Horea moții la lupta împotriva exploatării austriece, pe acest ștejar a fost prinsă  mâna dreaptă a lui ( se stie că  austriecii i-au partajat trupul, expunând bucați din el prin Transilvania, ca exemplu dat pentru cei ce ar dori să se mai revolte), iar conform tradiției, la rădăcina lui a fost ingropată această  mână.  Lângă  ștejar, a fost înmormântat Avram Iancu, mormânt care a devenit simbol si loc sacru pentru români, așa după cum este și mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna.

De Ziua Națională a României, vă doresc, dragii mei cititori onești, să trăiți mulți ani într-o Românie liberă, în pace și dacă se va putea,în prosperitate. Dar acestea toate depind numai de noi!

  Pe curând,

Earnest