ELENELE ȘI ISTORIA

  Etimologia prenumelul Elena se găsește în limba greacă, în cuvintele " helene" care înseamnă făclie, torță sau în  "hele " , care înseamnă strălucirea Soarelui. Numeroase doamne și domnișoare au purtat și poartă acest nume, unele dintre ele au rămas celebre în istorie prin faptele lor bune sau rele, pe care le-au săvârșit.

   Prima Elena intrată în istorie este Elena (sec. XIII î.e.n.), fiica lui Zeus și a Ledei, soția regelui Menelaus din Sparta, considerată cea mai frumoasă pământeană, de care s-a îndrăgostit Paris, fiul  lui Priam, regelui din Troia, ajutat fiind de frumoasa Afrodita. Răpirea ei de către Paris a constituit pretextul războiului troian, care a durat 10 ani și subiectul epopeei "Iliada" a lui Homer. Elena și Paris constituie simbolul  cuplului laș, iar dragostea Elenei s-a dovedit a fi superficială, ea recăsătorindu-se după moartea lui Paris, iar mai târziu a revenit în Sparta, la soțul ei. Tradiția spune că ar fi fost omorâtă după moartea lui Menelaus și îngropată în insula Rodos.

Elena Rareș, cu
fiul Ștefan, tablou
votiv, Suceava,Biserica
" Sânta Înviere"

   Opusă Elenei din Troia, este Flavia Augusta Elena (cca. 248-329), mama înpăratului Constantin cel Mare. Deși era doar o stabularia (servitoare de han), frumusețea și inteligența sa, calitățile morale datorate educației creștine, l-au determinat pe tribunul Constantin Chior, viitor împărat, să o ia de nevastă. Din căsătoria lor, a fost născut viitorul împărat Constantin cel Mare. Ea l-a îndemnat pe fiul ei să dea Edictul de la Milano, în anul 313, prin care se acorda libertatea creștinismului. Se ruga nopti intregi ca fiul său să nu fie corupt de slavă deșartă și de mândrie, știa că "cea mai importantă calitate a unui viitor împărat este ca, înainte de a-i comanda pe alții, să fie stăpân asupra propriilor patimi." Ea a identificat mormântul lui Iisus, locul unde a fost născut, locul de pe Muntele Măslinilor de unde s-a înălțat Iisus, lemnul Sfintei Cruci, a ridicat numeroase basilici. A murit la 80 de ani, iar trupul ei a fost depus în Biserica Sfinții Apostoli din Constantinopol, ctitoria sa și a lui Constantin cel Mare, apoi a fost adus la Roma. Tronul ei și o parte din sicriu se află  în Muzeul Vaticanului. A fost sanctificată  și este prăzmuită la 21 mai.

   Și în istoria românilor au exista Elene celebre.

  Prima Elena intrată în istoria noastră este Elena Ecaterina (Cătălina) (1490-1553), fiica despotului Serbiei Iovan Brancovici, sora domniței Milița Despina, (soția lui Neagoe Basarab), cea de a doua soție a lui Petru Rareș. Soție credincioasă, mamă devotată, și-a urmat soțul prin cazarme, câmpuri de luptă, și-a educat proprii copii, dar și pe Chiajna, fiica lui Petru din prima căsătorie,în dragoste de țară, a ctitorit biserici ca: "Sfântul Gheorghe",           "Uspenia" din Botoșani și " Sfânta Înviere" din Suceava. L-a ajutat pe Petru să fie primit de sultanul Soliman Magnificul, prin scrisoarea pe care i-a trimis-o acestuia, a domnit alături de fiul ei, Ștefan. Tradiția spune că a fost omorâtă, prin strangulare din ordinul ginerului ei , Alexandru Lăpușneanu. A fost înmormântată la Mănăstirea Probota, ctitoria lui Petru Rareș.

       O altă Elena este Elena Udriște (1598-1653), rudă de a lui Mihai Viteazul, soția domnitorului Matei Basarab, sora cărturarului  Năsturel Udriște. Era cunoscătoare a limbilor latină, greacă, slavonă, iubitoare de literatură, artă, istorie, fiind considerată printre cele mai culte persoane ale secolului al XVII-lea. A fost culegătoare de datini, ocrotitoare a bisericii ( a ctitorit bisericile din Fierești, Negoiești,  Mănăstirea Slătioarele din Ocnele Mari, fiind, de asemenea, alături de domnitor la ctitoria celor 46 de locașuri de cult), l-a determinat pe Matei Basarab să inființeze 3 tipografii ( Mănăstirea Dealu, Câmpulung, Govora), l-a ajutat pe fratele ei la numeroase traduceri, făcând Prefața la traducerea cărții lui Thomas Kempis, unde sublinia asemănarea dintre limba română și limba latină. Alături de soțul ei, au format un cuplu patriot, iubitor de tot ce este românesc. A fost înmormântată la  Mănăstirea  Arnota.

      Ultima Elena, care rămâne renumită pentru bunătate, cinste și discreție,  este Elena Cuza (1825-1909), coborâtoare din două familii de cărturati: Rosetti și Sturdza. Educată cu profesori renumiți din epocă, cunoscătoare a limbilor germană și franceza, este prima Înaltă Doamnă a Principatelor Unite. A fost total opusă firii domnitorului, contemporanii lor spunând că au fost total diferiți, dar iubărețul domnitor a respectat-o și i-a luat în considerare sfaturile, mai ales în elaborarea Legii Instrucției Publice. Cumpătată, timidă, retrasă, i-a adoptat pe fiii lui Cuza cu prințesa Maria Obrenovici, (Alexandru și Dimitrie), și-a dedicat întreaga sa viață și avere acțiunilor caritabile, patronând Azilul Elena Doamna de la Cotroceni destinat fetelor orfane, și a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iași. Este înmormântată în cimitirul bisericii din Solești, din județul Vaslui.

   După aceste trei Elene, care au făcut cinste istoriei noastre, urmează alte 3 Elene: Elena Lupescu (1896-1970), amanta nimfomană, apoi soția Regelui Carol II, singura care i-a rezistat priapismului regelui, iar pentru această dragoste interzisă de Regulamentul Curții Regale, acesta a fost determinat să renunțe de două ori la tron, Elena Ceaușescu (1916-1989), ambițioasă, parvenită, care a vrut să fie deopotrivă om politic și savant mondial, mai dictatorială decât Nicolae Ceușescu și ultima, Elena Gabriela Udrea (1973), care de  2 săptămâni ține ocupat DNA, Parlamentul și umple paginile ziarelor și comentarile TV, întruchipează într-una singură, pe cele 2 Elene.

Pe curând,

Earnest