vineri, 13 martie 2009

DESPRE VALORI



Regretatul Pruteanu spunea intr-un interviu despre cultura, ca publicul "consuma" ceea ce i se da. Se referea la muzica pe care o asculta tinerii si la falsele valori care sunt promovate de catre mass media. Eu as largi sfera dincolo de muzică, la tot ce este promovat si incurajat de mass media, numai pentru a creste audienta (am mai abordat tema în articolul Pseudocultura, dar ma refeream acolo, la maniera in care inteleg psudoculturalii nostri sa ne promoveze cultura dincolo de frontiere. De fapt, se observa o intoarcere spre grotesc si absurd in multe lucrari culturale si mai ales o promovare a uratului si ridicului, in numele esteticii uratului. Cred ca intr-o lume macinata de temerile crizei, numai aceste promovari şi provocari la meditatie ne mai lipsesc!)
Revenind la ce ne ofera mass media, eu, Earnest, ma ingrozesc si ma intreb: incotro cultura? M-am saturat sa vad şi sa aud zilnic, pe majoritatea posturilor, stiri despre sau discutii "super tari" cu pesonalitati marcante ca: Nichita, Savarina, Simona Senzual, Adi de Vito, Fernando de la Caransebes, Naomi, Sexi Braileanca, Ruxi Manelista. Imi veti spune: pentru Eminescu, Brancusi, Enescu este postul TV Cultural , pentru discutii cu personalitati culturale este emisiunea Victoriei Dutu si a altor naivi, care mai cred ca trebuie sa promovam adevaratele valori! Aveti dreptate, dar daca frizam ridicul doar de dragul de a ne distra, vom ajunge ca cei care nu inteleg mesajul sa creada ca adevaratele valori stau in Simona Senzual, Nichita, Fernando etc si vor dori sa-i ia ca modele si ideal si sa ajunga ca ei, ca sa apara la tv ori pe primele pagini ale revistelor. Cand ne vom trezi, vom constata ca tara este plina de fernanzi, nichiti, simone si alte nume proprii care au devenit substantive comune! Si nu aici se opreste nemultumirea mea. Daca nu ai emisiuni cu aceste"genii" ale ridicului, ai discutii despre iubire, dar nu despre iubirea ca sentiment mistic si complex, care face ca sufletele oamenilor sa se atinga, ci despre iubirea sexula privita ca senzatie de consum, ai filme cu scene violente, cu impuscaturi, monstri si vampiri. Daca nu-ti convine, du-te Earnest la teatru si vezi o tragedie greaca jucata de actori dezbracati sau vezi piesele lui Caragiale si Shakespeare jucate de actori imbracati in haine contemporane, caci numai asa ii putem face pe spectatori sa inteleaga cat de contemporani sunt aceste genii, caci publicul este format deja din nichiti si fernanzi! Mai putem vedea piese de teatru contemporane unde se injura birjareste, pentru ca asa este in realitate, se injura pe strada, in casa, in scoli, in autobuze: aceasta este realitatea, ce mai vrei! Traim in decandenta si de aceea trebuie sa promovam decadenta prin scoaterea religiei din scoli si sa devenim mai laici decat comunistii, trebuie sa cerem sa fim protejati prin implementarea cipurilor! Cine stie ce valori vor mai aparea!
Deja ne pregatim pentru viitor! Care viitor?
Pe curand,
Earnest

marți, 3 martie 2009

ATITUDINI


Ar fi trbuit sa va scriu, dragii mei cititori onesti, in acest inceput de primavara, cand natura se reinnoieste, ceva frumos despre martisor si despre credintele noastre, ale tuturor, in puterea binelui, despre sperante şi viitor, despre orice ne incarca pozitiv si face bine spiritului si sufletului.
Am sa va scriu cu totul altceva, care nu as vrea sa fie inteles ca o atitudine negativa sau ca o incitare la ura, ci doar sa fie luata ca atare: atitudine. Este vorba despre o scrisoare trimisa unui roman de catre un strain, despre tot ce se intampla cu imaginea noastra in lume.
Draga.....
"Vad si remarc, pe buna dreptate, ca romanii sunt supusi unui tir de acuzatii ingrijoratoare in Elvetia. Sincer este prima oara cand in tara mea, conationalii mei se pronunta cu asemenea agresivitate la adresa unei natiuni europene, insa, hai sa vedem cum s-a ajuns aici. Eu, stii bine, lucrez si locuiesc in Romania de 5 ani. Dragule, sunt socat de faptul ca, in presa romana, nici macar un singur ziar nu a scris editoriale de atitudine fata de linsajul mediatic la care sunteti supusi in Elvetia. Sunt surprins sa vad ca oficialii din politica voastra externa se fac ca nu vad si ca nu aud, si nu se declara, oficial, macar ingrijorati de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor in presa elvetiana. Pai daca voi nu va aparati, cine sa va apere ? Stii de exemplu faptul ca, au existat luari de pozitie din partea presei germane, adica au ajuns ziaristii nemti sa-i apere pe romani, in vreme ce ziaristii vostrii nu spun nimic ? Pentru un elvetian este o chestiune ciudata, pe care o poate elucida doar traind in tara voastra. Pentru ca, sa ma ierti insa, programele voastre TV abunda de productii centrate pe imaginea tiganilor. De Revelion am vazut o chestiune groteasca, am vazut cum niste valori istorice ale romanilor, erau jucate de catre niste celebritati locale carora voi le spuneti manelisti. Fetita mea invata la scoala germana din Bucuresti, iar colegii ei discuta in pauze despre aventurile unei printese in filmul Inima de Tigan. In ziarele voastre, nuntile, divorturile si viata tiganilor fac cap de afis, astfel incat intreaga imagine a tarii este construita in jurul lor, astfel incat, cum vreti sa nu fiti identificati cu ei ; adica, cultura voastra ca popor deja este asimilata de cultura tiganilor romani, si cred ca este un eveniment unic, in care o etnie fara civilizatie sa domine un intreg popor si aici ma refer la faptul ca, vina o poarta mass-media care este centrata si preocupata sa faca audienta, exacerband la maximum imaginea tiganilor, astfel incat, in mod firesc tara voastra a ajuns sa fie asimilata cu locul de bastina al tiganilor europeni." Sinuosul drum al lebedei din Austria catre graterele faraoancelor si magraonilor a trecut invariabil prin presa romana. Iata ca aceasta goana dupa audienta, care implica scoaterea in prim-plan al non-valorilor, al manelistilor, au adus Romania la stadiul de cultura facuta sub coviltirul carutei. Mega-productii gen Inima de Tigan sau Regina, nu trebuie sa uitam ca au avut audienta maxima de exemplu in ziua alegerilor, atunci cand ROMANII [ nu rromii ] nu fost mai preocupati sa nu rateze episodul respectiv, decat sa isi exercite dreptul la vot. Am facut aceasta paralela pentru ca, in cursul acestei dimineti am discutat telefonic cu Ambasadorul Romaniei la Berna. Domnul Sava, s-a declarat incantat de faptul ca sunt preocupat de imaginea romanilor in Elvetia, si sincer mi s-a parut a fi un diplomat, care este plin de intentii bune, insa este cam legat de maini si de picioare. Asta pentru ca, dansul mi-a spus ca a informat MAE despre ceea ce se intampla in presa elvetiana la adresa romanilor [s-au lipit ostentativ afise infatisand ciorile de romani inclusiv pe strazile oraselor elvetiene ] si asteapta o reactie a oficialilor romani. Insa, interesante sunt cifrele avansate de domnia sa, care ne demonstreaza faptul ca, Elvetia chiar era ultima tara din Europa care avea dreptul sa ne catalogheze drept ciori, si sa discute, despre un referendum care sa interzica cetatenilor romani, dreptul la libera circulatie pe teritoriul tarii lor. Astfel pe piata muncii din Elvetia exista circa 750000 de muncitori straini, in aceasta tara posibilitatea de a muncii la negru fiind redusa. Din acesti 750000 de muncitori straini din Elvetia, doar putin peste 3900 sunt romani, adica sub un procent, astfel incat prezenta romanilor este extrem de redusa. Insa, din acesti 3900 de romani care muncesc in Elvetia, si din cauza carora nu mai au loc sa respire elvetienii, in proportie de 90 % sunt oameni de o inalta probitate profesionala si morala : manageri MBA, profesori, medici adica romani care reprezinta cu cinste tara noastra. Este evident astfel faptul ca, cel putin in cazul acestor atacuri xenofobe din presa elvetia, MAE trebuia sa intervina, pentru ca romanii se simt efectiv abandonati de toata lumea, adevarati fii ai ploii. Un profesor roman care preda la catedra unei universtitatii din Berna imi spunea : " Am invatat la Oxford, predau de peste 20 de ani, insa nu am crezut ca o sa apuc ziua in care, la curs, studentii sa ma intrebe daca nu cumva si eu am rude tigani in familie ! Nimeni nu ne apara, nici presa romana, nici autoritatile romane, nimeni, astfel incat nu ne mai ramane decat sa ne punem cenusa in cap, sau sa renuntam pur si simplu sa mai declaram ca suntem romani ! Inainte de '89 eram priviti cu simpatie aici, noi romanii, eram considerati oameni eminenti, insa in numai 20 de ani, am ajuns sa primim in bloc eticheta de tigani.
Si cum sa nu o faca, daca in presa romana nimeni nu vorbeste de romanii de succes, de romanii inteligenti, si asta pentru ca ziarul se vinde numai daca il are pe prima pagina pe Guta, Minune, etc. Eu refuz sa ma las manelizat, insa asta se pare ca este echivalent cu a renunta sa ma mai consider roman. Tara mea se cheama Romania, nu RRomania!"
Aceasta este scrisoarea, iar dumneavoastra va doresc sa aveti parte sa traim intr-o Romanie demna.
Earnest

duminică, 22 februarie 2009

MONUMENTE DISTRUSE SI UITATE (I). PALATUL STIRBEI DIN DARMANESTI


In sfarsit, s-a terminat si cu isteria Bugetului. Banii au fost impartiti, dupa nevoi si dupa plete blonde. Turismul a castigat tichetele de concediu, ceea ce prinde bine bugetarilor si mai ales proprietarilor de hoteluri si pensiuni, cat si transformarea capitalei in statiune. Asta este una dintre cele mai importante proiecte: capitala-statiune, prima capitala europeana de aceasta categorie. Sunt atatea proiecte de refacere a unor statiuni, care zac pe undeva prin birourile ministerului. De exemplu, imi amintesc de proiectul partiei de schi de la Slanic Moldova castigat dar nefinantat, pentru ca nu este interes sa creasca turismul in Moldova. Ar pierde Sinaia, care, dupa parerea mea, este una dintre cele mai murdare si neingrijite statiuni din tara.
S-ar putea, de asemenea, finanta realizarea unor zone turistice, incuajand initiativele locale de accesare la fondurile europene, pentru refacerea sau punerea la punct a unor trasee turistice, incluzand in bugetul turismului sumele aferente partii romanesti de finantare. Eu m-as fi gandit la zona istorica a Dobrogei, a Tarii Hategului si Vaii Trotusului, asemuita de unii, datorita castelelor si palatelor, cu Valea Loirei.
Unul dintre monumetele din bazinul de unde Trotusul isi aduna apele este Palatul Stirbei din Darmanesti, care a fost construit la sfarsitul secoluli al XIX-lea si la inceputul secoluli al XX-lea de Gheorhe Stirbei si de Elisabeta Baleanu, fiind amplasat pe un platou la o altitudine de 600 m. A fost construit de mesterii italieni, dupa planurile arhitectului Nicolae Ghika Dudesti Este o constructie masiva din caramida pe 4 niveluri(subsol, parter si doua etaje, partial P+1 în zona terasei semicirculare), cu o aripa (în „L”) numai parter + etaj si alte doua corpuri parter, anexate acesteia din urma. Intrarea principala se face pe o terasa cu scari ample. Încaperile corpului principal destinate zonei oficiale (de primire, salonul mare, sufrageria, birourile, sera, scara principala) au dimensiuni mult mai mari, cu deschideri pâna la 10 m. Tot aici este acces spre terasa deschisa, semicirculara cu latura de 2,40 m. Corpul lateral, cu încaperi mai mici, ridicat pe 2 niveluri, reprezinta zona administrativa a palatului. Fatadele (partial tencuite, partial cu zidarie aparenta) prezinta ferestre cu ancadramente din caramida aparenta si balcoane cu elemente decorative din lemn. Soclul este înalt din piatra de cariera. Suprafata parcului este de 125095 mp dintre care suprafata castelului este de 2530,71 mp, castelul reprezentând 1031,13 mp. Între anii 1947-1977 cladirea a functionat cu destinatia de sanatoriu T.B.C. Din anul 1978 devine tabara pentru copii In prezent, am aflat din presa locala, palatul ar fi fost retrocedat. Exteriorul arata inca bine, parcul este spendid, interiorul este degradat. Acum vreao 5 ani, cand l-am vizitat ultima oara, se mai pastra mobilierul din biblioteca. Imi spuneam atunci, ca prefectul sau presedintele Consiliului judetean ar trebui sa le sugereze constructorilor care castigau licitatii, pe constructii sau reabilitari de constructii publice, sa renoveze cate o incapere din palat. Proiectul reabilitarii palatului se ridica, pe atunci, la pretul de 10 miliarde. Nu era o suma atat de mare, daca tinem cont de cati bani s-au dus aiurea pe Apa Sambetei.
Ma intreb acum, daca mostenitorii au vreun interes sa investeasca in acest palat.Bani ar avea, pentru ca, tot din presa locala, am aflat ca 6500de hectare de padure, apartinand familiei Stirbei ar fi fost vandut unei companii austriece. Uite, cum din nou austriecii pun mana pe padurile romanesti, caci nu le-a fost de ajuns cat au defrisat in Bucovina, pe vremea cand au stapanit-o!
Revenind la mostenitori, refacerea palatului ar contribui la dezvoltarea turismului in zona, pentru ca din punct de vedere geografic, depresiunea Darmanesti-Comanesti este una dintre cele mai frumoase din tara, cu celebra Poiana Uzului, rezervatie naturala de margarete, cu lacul natural Balatau, barajul Salatruc, cu privelisti minunate inspre muntii Nemirei si cu cascada Nasolea Mare. Locuitorii din Darmanesti ar putea trai foarte bine din turism acum ,cum au trait pe vremea cand familia Stirbei a pus bazele industriei, prin fabrica de cherestea pe care au construit-o, prin infiintarea celei de a doua distilerii chimice din tara, care scotea din lemnul de fag 8 produse chimice sau pe vremea cand Rafinaria de petrol scotea 8 produse chimice, unele dintre ele fiind unicate pe plan mondial! Dar deh!, pe multi am mai suparat noi, romanii, iar acum, suntem niste robi la noi in tara, trebuind sa executam, nu sa gandim, dupa cum ne-o cere Europa.
Care Europa?
Earnest

duminică, 15 februarie 2009

ROMEO SI PARTIDELE POLITICE


Se povesteste prin targ, prin cafenelele politice, ca Romeo Stavarache, dupa vizita la Manila- Perla Orientului ( ma intreb, ce a cautat Stavarache si cei cativa consilieri intr-o tara, unde Romania nu are ambasada? Probabil s-a dus sa cerceteze jocul national al filipinezilor, batalia de cocosi sau sa invete, cum intr-o tara saraca, un oras de peste 10 milioane de locuitori a devenit unul dintre cele mai cosmopolite orase din lume, ca sa faca si din urbea noastra un oras cosmopolit, cu mai multe mall-uri, hoteluri si alte obiective productive!), s-a gandit sa-si schimbe partidul. Daca va mai amintiti, prin aprilie 2008, voci diversioniste lansau zvonul ca Romica ar candida pe listele PDL-ului, dar au fost doar zvonuri! Pentru cine nu stie, vreau sa va povestesc traseul politic al lui Romeo.
La inceput , Romica a facut parte din PDSR, din organizatia de tineret, alaturi de Benea si baietii tineri ai partidului. Erau prieteni si nu se scoteau reciproc din oras si nu se duelau pe probleme economice, prin mass media locala si chiar nationala. Pe vremea cand PDSR a devenit PSD, Romica a plecat la PUR, unde a castigat increderea lui Felix Motanul, cognomem dat de Presedinte lui Voiculescu ( eu l-as numi, mai degraba, Renard Vulpoiul), care l-a propus candidat din partea acestui partid, ca primar al Bacaului. Nu stiu daca va mai amintiti, dar pe vremea aceea putini oameni stiau cine este Romeo Stavarache, in Bacau. Insa Vulpoiul de Voiculescu a stiut sa-i faca o campanie foarte buna, dupa cum a facut o campanie foarte buna in toata tara, reusind sa obtina suficiente voturi, ca sa-l doboare pe fostul primar. Ajuns primar, Romica, uitand ca a fost ales, fie din motive doctrinare, (si anume pe o doctrina care proteja pe micii producatori), fie pe motive de saturatie (vis a vis de atitudinile fostului primar), a trecut, cu foarte multi consilieri, la PNL, spunand ca nu vrea sa-si dezamageasca electoratul! Pai daca electoratul ar fi vrut sa aleaga un sustinator al programului liberal, ar fi ales pe candidatul liberal, nu pe el. Nu-i nimic, electoratul a inghitit explicatia si l-a considerat pe Romica un ganditor liberal de soi. Mai mult, taica Tariceanu, bucuros ca i-a picat un oras mare pe listele liberalilor, i-a facut toate gusturile, ceea ce a fost in avantajul bacauanilor, care l-au reales si din aceste motive, dar si din dorinta, ca alt membru al familiei S. sa nu vina la conducerea orasului. Pentru ca, pe timpul primului mandat, prioritatea lui a fost sa-i infunde pe fostul primar si colaboratorii lui, acum, cei urmariti si hartuiti, l-au pus pe celebrul Botomei sa-i faca plangere la DNA. Insa DNA a dat NUP. Dar au urmat alte plangeri, cum ar fi licitatiile. Ce va face Romica in astfel de situatii ? Sa-l tradeze pe Tariceanu, care este incoltit si sa faca plecaciuni, bravului Boc! In concluzie, sa intre in PDL, unde-l asteapta doi dusmani de marca: Chiriac si Olaru! Mai bine te faci frate cu Dracul, decat sa fii hartuit de DNA!
Eu ma intreb, ca orice cetatean onest: daca este primit in PDL, are sanse ca Romica sa se bucure de acelasi tratament din partea lui Boc, cum s-a bucurat din partea lui taica Tariceanu? Se vor da NUP si la urmatoarele dosare? Daca Tariceanu va fi reales presedinte la PNL sau nu va fi reales, dar mason tot ramane(!), il va lasa pe Stavarache sa doarma linistit pe lauri? Nu cred!
In concluzie, imi este tare mila de Romica! Oricum, nu-i va fi bine, pentru ca eu nu cred ca va tine aceasta guvernare si nu se stie cine va guverna cu precizie in urmatorii 4 ani!
Earnest

duminică, 8 februarie 2009

INSTITUTII ALE ROMANIEI, INCOTRO?


Ca orice cetatean onest citesc presa, ascult stirile la radio, in drum spre serviciu si le urmaresc la tv, in fiecare seara. De fiecare data, imi amintesc o caricatura din perioada interbelica, care reprezenta un taran stiitor de carte, stand pe prispa casei, citind dintr-o gazeta, inconjurat de alti tarani, probabil nestiutori de carte, spunandu-le: " E adevarat, doar scrie la gazeta"! Si atunci, ca si acum, ziaristii stiau ca sunt formatori de opinii si ca spusa lor are mare influenta in randul omenirii. Cinstiti sau necinstiti, creduli sau realisti, acestia, servind doar adevarul sau adevarul patronului, al statului sau al celui care plateste mai bine, servesc zilnic stiri publicului larg de auditori sau de cititori.
Astfel, incepand din anii 9o ai secolului trecut, treptat, presa, constient sau inconstient, a discreditat toate institutiile statului. S-a inceput cu fosta Securitate, starnind isteria generala a poporului roman, care nu a avut alta preocupare decat desecretizarea tuturor dosarelor Securitatii, ca si cum poporul american a cerut vreodata desecretizarea dosarelor CIA , cel rus al KGB sau cel israelian ale Shin Bet, cel palestinian al Al Qaeda etc.. Toate serviciile secrete au aceleasi metode , prin care apara interesele statului, regimurile politice si ce or mai fi aparand! Dar numai la noi, trebuia ca omul de rand sa stie ce si cum. Oare omul de rand trebuia sa stie sau mai marii lumii?
Dupa Securitate, a urmat Biserica Ortoxa. Nimeni nu a fost iertat: de la preotul betiv si curvar, au aparut, pe rand in presa, episcopi turnatori la Securitate, patriarhi sau viitori patriarhi colaboratori ai Securitatii, culminand cu Preafericitul Daniel, care s-a bucurat de darurile lui Becali. Nu am vazut niciun preot catolic sau pastor protestant, predicator al vreunei secte acuzat de ceva. Ei au fost si sunt imaculati! Biserica ortodoxa incepe sa-si piarda crediciosii, iar sectantii se inmultesc, isi ridica biserici, case de rugaciuni. Satanistii devalizeaza cimitire si nimeni nu-i descopera, lasandu-i sa-si faca de cap prin tara. Interesul cui este sa scada puterea ortodoxiei? Nici Politia nu a scapat. Seful de post din comuna este mana in mana cu padurarii si defrisatorii de padure, politistii de la circulatie traiesc din mita (aici presa are dreptate, dar si cei care dau mita sunt de vina), cei de la crima organizata nu gasesc criminalii ( sau nu sunt lasati sa-i gaseasca?). Ce mai, oamenii au inceput sa nu mai creada in Politie. Cand ii sugerez unui om simplu sa faca plangere la Politie, stiti ce raspunde? "De ce sa fac, caci tot nu rezolva nimic!"
Dupa Politie, a urmat Parlamentul, ca si cum parlamentarii nu sunt cei pe care, noi, cei cu constiinta civica, care am fost la urne, i-am votat. Parlamentul este in mana unor baroni, a unor grupuri de interese, iar parlamentarii nu fac altceva decat sa doarma in timpul sedintelor si sa-si puna salarii mari. Tare as vrea sa vad un parlamentar roman, alaturi de unul occidental, imbracat cu haine de la Second Hand, cu pantofi scofalciti, cazat in strainatate la pensiuni de cartier, in timp ce alalalt este imbracat cu haine de firma si sta la hotel! El ne reprezinta, pe noi ca tara, indiferent daca suntem bogati sau saraci si nu ne poate reprezenta oricum, fratilor! Nu din cauza salariilor mari ale demnitarilor si ale parlamentarilor o ducem noi rau, intelegeti odata! Discretidarea nu s-a oprit aici. A urmat scoala, justitia, iar acum sunt la rand medicii. Ne-au fost prezentate cadre didactice corupatoare de minori, batatusi sau care nu stiu carte, care se lacomesc si dau meditatii sau care scot notele elevilor la vanzare! Daca sunt atat de neispraviti, de ce elevii i-ar mai respecta! Mai merita cate o corijare si profesorii, vreo doi pumni, niste injuraturi, amenintari la telefon, masini zgaraiate si altele. Judecatorii sunt prost pregatiti, in schimb procurori de la DNA, care fac dosare la comanda sunt cei mai buni. Despre medici, ce sa mai spun! Toti asteapta bani de la pacienti si daca s-ar putea ar trebui sa faca minuni: sa nu mai moara nimeni in spitale, sa-i duca pe pacienti la ei acasa daca nu sunt paturi in spital si daca s-ar putea sa le dea si mancare, pentru ca tot primesc bani de la pacienti si au de unde!
Ma intreb, incotro institutii ale statului si voi care le slujiti? Va sfatuiesc, puneti-va bagajele in camion si plecati in pribegie, ca cei din imaginea de mai sus si lasati aceasta tara pe mana celor mai cinstiti, care, daca n-or mai avea institutii, vor avea dictatura!
Drum bun!
Earnest

duminică, 1 februarie 2009

MONUMENTE UITATE (2). BISERICA DIN VAD




V-am mai povestit ,candva, ca fac mai mult de la intrarea in tara pana acasa, decat fac de la iesirea din tara pana la Viena. Noroc ca drumul nu este plictisitor, pentru ca soselele noastre trec prin localitati, iar in Romania, fiecare localiatate are personaliatea ei: adica exista o "sistematizare" haotica, cladirile nu se aseamana intre ele, este multa aglomeratie, nu se respecta regulile de circulatie. Ca sa nu ma inervez pe aceleasi sosele, intotdeauna ma intorc, pe alte cai si prin acest mod, fac turism, fara sa-mi propun si vad locuri pe care nu le-as putea vedea altfel. Aceasta ma ajuta sa ma bucur de frumusetele tarii mele, dar nu-mi linisteste nervii, pentru ca ma revolta nepasarea fata de monumentele noastre. Va voi vorbi alta data de ce as face eu,daca as fi ministrul turismului. Deocamdata, va prezint un alt monument uitat , si anume ,biserica Vadului, o bijuterie a stilului moldovenesc, pe taram transilvan.
Localitatea Vad este situata la 16 km. de Dej, pe Valea Somesului, in Podisul Somesean, intre Dealurile Garboului si ale Dejului, intr-un peisaj mirific, ca multe altele din tara noastra. Am zarit biserica, cocotata pe un damb, semeata si zvelta, ca toate bisericile construite in stil moldovenesc. M-am oprit sa o vad, sa o fotografiez. M-am trezit in spate, cu un flacau, fiul preotului, elev de liceu, pasionat de istorie, dar si de teologie, nehotarat, inca pe ce cale o va apuca. Amabil, m-a lasat sa fotografiez interiorul bisericii, mi-a pus la indemana istoricul ei.
Biserica din Vad a fost ctitorita de Stefan cel Mare, ca si cea din Feleac, din Bistrita . Pe vremea aceea, Vadul facea parte din domeniul cetatii Ciceului, stapanit de Stefan cel Mare. Aceasta biserica a fost mult timp sediul Episcopiei Ortodoxe a Vadului si Feleacului, ai carui ierarhi erau hirotonisiti la Suceava si depindeau de Mitropolia Moldovei. Stefan cel Mare si Petru Rares s-au ingrijit de biserica si au intretinut aici o scoala ortodoxa, desfiintata de generalul Bucow, cel care a distrus ordoxia de pe teritoriul Transilvaniei.
Biserica nu are pisanie si din pictura originala se pastreaza putin , pentru ca a fost distrusa, in urma unui atac tatarasc,
Biserica este construita in stil moldovenesc de pietrari bistriteni si moldoveni, din piatra luata din castrul roman de la Caseiu ( se pastreaza pe zidurile bisericii inscriptii romane) si este acoperita cu sindrila, pastrandu-se forma acoperisurilor specifice manastirilor din Bucovina. In spatele bisericii, care este partea dinspre sosea, s-a ridicat, in urma restaurarii, pe un soclu, bustul lui Stefan cel Mare, ceea ce mi-a amintit de vorbele domnitorului spuse principilor europeni si papalitatii, in scrisorile, prin care le cerea ajutor impotriva turcilor:"oricum, :noi aici vom ramane". Si int-adevar, am ramas, infruntand vitregiile vremurilor, cu demnitatea pe care multe popoare ar vrea sa o aiba, ceea ce duce astazi la ciuda concetatenilor nostri cosmopoliti, care nu pot ierta trecutul , vinovat de saracia de astazi, si la inversunarea cu care unii, printre care ma numar si eu, il apara.
Pe curand, Eranest

duminică, 25 ianuarie 2009

ROMANUL SI ROMANCA - O EPOPEE


In fiecare barbat roman este un Fat-Frumos dar si un Zmeu, un Balcescu dar si un Terente, un poet romantic dar si un cinic, un mester dar si un vagabond si cersator, un ambitios dar si un las, un Pacala si un Tandala, un Adam dar si un Ullyse, dupa cum in fiecare romanca este o Ileana Cosanzeana dar si o Cotoroanta, o Vitoria Lipan dar si o Zoe, un inger dar si un demon, o Sfanta Vineri dar si o Mama a Zmeilor, o lady dar si o tata, o Eva dar si o Peneplopa. Intr-un cuvant, cuplul formeaza personaje mitice de epopee, prin tot ceea ce simt si fac, rupti de realiatatea mileniului III.
Ati privit vreodata prietenii, care stau la un pahar de vorba intr-o cafenea sau intr-un bufet dintr-un sat uitat de lume, dintr-un restaurant de lux sau dintr-un birt de la marginea unui cartier, punand tara la cale? Se inflacareaza, fac planuri si proiecte, sunt plini de entuziasm si totul li se pare floare la ureche. La despartire isi spun "Pe maine" si pleaca fericiti spre casa. A doua zi, isi spun "Pai sa mai vedem" si tot entuziasmul s-a dus in eter, ca si proiectele si planurile marete. Ati tras cu urechea la o sueta de femei? Sunt leoaice, vrajitoare, sunt cele mai destepte, cele mai spirituale, cele mai frumoase, cele mai pricepute, ce mai! sunt cele....! Priviti cum framanta pamantul cu picioarele, in dansurile populare, cum jeleste in doina iubirea si dorul, cum isi canta in balade eroii, dupa care injura de mama focului viata amara, fara sa faca nimic pentru a o indulci. Ce popor isi mai sanctifica eroii, dupa care ii ia in deradere in bancuri, isi aplauda conducatorii, dupa care ii scot din morminte, isi distruge valorile pentru ca au apartinut altei epoci, incinge Hora Unirii, dupa care isi vinde tara? Ce om in lumea aceasta priveste cum ii ia apele casa si striga ca nu i-a facut primarul rigola si asteapta sa vina alte ape ca sa-i ia iarasi ce a agonidit dar rigola tot nu si-o face? Ce popor priveste de pe prispa casei pamantul nelucrat, in timp ce trage cu furie din tigara si spune ca nu are ce manca dar are ce bea si viseaza la vremuri mai bune, caci visele nu costa, dand ultimul ban la nunta vecinilor si ultima bucata de paine oaspetelui? Ce popor munceste pentru un salariu cu care nu-si poate plati intretinerea, rabda si se roaga, dand mortilor mai mult decat viilor?
Dragi cititori onesti, nu suntem noi, popor de epopee, care traim in alta lume, multumindu-ne sa traim de pe o zi pe alta, cu vise si cantece, cu glume despre viciile si calitatile noastre, cu discursuri politice pline de promisiuni, cu legi incalcite, carora nu le dam de rost, cu libertati si restrictii, cu viteji si lasi, cu femei frumoase, care sucesc mintile barbatilor si devin Elene si Raluci, in timp ce ceilalti privesc si fac bancuri?
Asa suntem, personaje de epopee, pe care contemporanii din alte spatii ii privesc si nu ii inteleg!
Earnest