MONUMENTE DISTRUSE SI UITATE(V). MANASTIREA DOBROVAT

Biserica ctitorita de Stefan cel Mare, Paraclisul ctitorit de Simion Movila, Bustul lui Stefan cel Mare, sculptor Dan Covataru

Tablou votiv, reprezentadu-i pe Stefan cel Mare, Bogdan cel Orb si Petru Rares

La 25 de km. de Iasi, dupa ce treci printre codrii seculari, se deschide o poienita unde zaresti zidurile groase ale Manastirii Dobrovat, ultima ctitorie a lui Stefan cel Mare (1503-1504) si primul ansamblu de pictura murala realizata in vremea lui Petru Rares (1529). Ca multe alte locuri incarcate de sacralitate si istorie din Romania, nici aceasta manastire nu a scapat de vitregiile vremurilor: a fost pe rand pradata de tatari, de rusi si de eteristi, iar dupa secularizarea averilor manastiresti (1865), chiliile calugarilor au servit pentru puscarie, orfelinat de fete, scoala de agricultura, scoala si ateliere de impletit cosuri din rachita. Dupa 1990 a revenit manastire si au inceput in anul 1994 a doua etapa de reabilitare (prima a fost in anii 70 ai secolului trecut, cand s-au facut cele mai importante lucrari), care, din pacate, a stagnat.

Ansamblul monahal cuprinde urmatoarele monumente: Biserica Coborarea Sfantului Duh, ctitoria lui Stefan cel Mare, Paraclisul ridicat in anul 1607 de catre Simion Movila si doamna Marghita, ca necropola pentru fiul lor, Pavel, cladirea anexa, care serveste pentru chiliile calugarilor, ridicata in anul 1668 de boierii Racovita, turnul de la intrare ridicat in anul 1742 de paharnicul Stefan Ruset si sotia sa Maria Sturdza, cu contributia baneasca a lui Macarie Hrisoverghi, bustul lui Stefan cel Mare, realizat de sculptorul si profesorul universitar, Dan Covataru.

Valoarea cea mai mare o are Biserica Coborarea Sfantului Duh, constructie de o maiestuoasa monumentalitate, ridicata din piatra si caramida, in stil moldovenesc. Constructia prezinta o dispozitie planimetrica mixta, pe plan longitudinal cu pronaosul, gropnita si naosul boltite, cu calote semisferice, pe arce suprapuse moldovenesti dispuse in fila. Trecerea spre planul triconc este marcata prin practicarea unor nise in zidurile laterale ale naosului.

Pictura este executata de un pictor local, care cunostea foarte bine schema iconografica traditionala din Moldova, dar si particularitatile picturii muntenesti. Pictura este executata in tempera, fiind o intoarcere spre un stil auster, cu amprenta monastica, cu teme noi in Moldova, pe care le intalnim in Muntenia, ca de exemplu reprezentarea Monologului, prezenta la Cozia cu un secol mai inainte. Sfintii au figuri ascetice, amintind de cei de pe bolnita de la Bistrita. Cercetatorii, analizand pictura, au gasit influente athonite, dar la acea data , marile ansambluri de pictura murala de la Muntele Athos inca nu fusesera realizate, ceea ce inseamna ca mesterii/pictori romani si-au adus aportul substantial la viata artistica a Muntelui Sfant, in secolul al 16-lea.

In gropnita se afla ingropati: Doamna Nastasia, prima sotie a lui Bogdan cel Orb si 6 membrii ai familiei Racovita.

Ma intreb: cine sunt vinovati de faptul ca acest ansamblu religios si artistic se afla in paragina, pentru ca lucrarile de reabilitare, fiind intrerupte, contribuie mai mult la degradarea zidurilor? Biserica Ortodoxa Romana care se ingrijeste sa ridice noi locasuri de cult, care sfideaza regulile estetice si care lasa ca acestea sa fie impodobite cu picturi executate dupa sabloane de asa-zisi pictori sau Ministerul Culturii si Cultelor care gestioneaza o slaehta de "specialisti", care nu au habar de comorile lasate in paragina ale patrimoniului romanesc?

Pe curand,

Earnest

DESPRE PARVENIT

Originea cuvantului "parvenit" se gaseste in verbul francez "parvenir", care inseamna "a reusi, a izbuti", deci parvenitul este persoana care a izbutit , a reusit. Insa, ca multe alte cuvinte, cum ar fi de pilda mediocru, si parvenit si-a pierdut sensul originar. Astazi, se intelege prin parvenit, persoana care a ajuns fara merite deosebite, prin mijloace neoneste sau printr-un concurs de imprejurari, la o buna situatie materiala, sociala si politica. Probabil, cuvantul parvenit si-a pierdut sensul odata cu crearea personajului Monsieur Jourdain, celebrul burghez gentilom al lui Moliere. Acesta este parvenitul francez, care vrea sa ajunga in societatea nobililor francezi, atat pentru pozitia sociala, cat si pentru prestigiu. Vrea sa invete de la un filosof, se straduieste, dar el nu poate fi decat un "burghez gentilom", amuzant si atat. Tipul de parvenit roman este Dinu Paturica, distrugator in totalitate. El vrea sa apartina societatii pe care o uraste, distrugandu-i pe membrii acesteia si impunand regulile lui mitocanesti , sfidandu-i valorile.

Parvenitul roman al zilelor noastre este total. El a parvenit material, social si ca urmare a acestor doua pozitii, intra in politica si pretinde functii politice si administrative, pentru ca a cotizat. Dar nu se opreste aici. Vrea si titluri stiintifice: plateste si obtine doctorate in domenii despre care hahar nu are! Si aceste titluri i le acorda niste elite, hamesite si scarbite de lumea lor, care se darama si care nu mai are nicio valoare. Daca se vrea o lume semidocta sau analfabeta, o lume a nonvalorilor, de ce,ma rog, sa nu-si aleaga ei pe cei care o vor construi! Acesti parveniti sunt uneori amuzanti ca Monsieur Jourdain, Becali zilelor noastre, dar majoritatea sunt mai distrugatori si mai periculosi decat Dinu Paturica. Din pacate, acestia ne domina, ne conduc, ne judeca, hotarasc pentru noi. Am ajuns sa traim intr-o societate mlastinoasa, care ne atrage in jos, ne murdareste, care ne-a prins in vartejul ei cleios, din care nu mai poti iesi. Straluceste aurul de pe mainele acelor carora s-a dat acest popor, cu buna stiinta, crezand in sloganuri de tip "sa traiti bine", "jos coruptia", preferand sloganul in locul valorilor, pentru ca intotdeauna au fost urati cei mai destepti si au fost iubiti si aclamati parsivii si golanii!

Nu am sa inteleg niciodata, de ce poporul meu are o memorie colectiva scurta, de ce uita binele facut si vrea continuu sa se autodistruga. Poate ma faceti voi, cititorii mei onesti, sa inteleg acest lucru!

Pe curand,

Earnest

NESTEMATELE SI LEGENDELE LOR (I). SMARALDUL, NESTEMATA ZODIEI RACULULUI

Sabia lui Alexandru Ioan Cuza

Smaraldul-nestemata sperantei si a luminii verzi-este un beril, este guvernata de Mercur, este nestemata Lunii, a Zodiei Racului, fiindu-i corespunzatoare ziua de luni, cifra 7 si anotimpul primavara. Avand proprietatea de a strapunge cele mai intunecate tenebre, smaraldul si-a imprumutat numele celebrei Table de Smarald atribuite lui Apollonius din Tyana si care inchidea Secretul Creatiei Fiintelor si Stiinta Cauzelor tuturor lucrurilor

Tronul lui Dumnezeu, in viziunea Sfantului Ioan Teologul, este inconjurat de un curcubeu cu infatisarea smaraldului. Smaraldul este piatra pe care Dumnezeu o indica lui Moise (Iesirea, 20,9) sa o puna la incheietoarea cingatoarei vesmintelor preotilor, se afla printre cele 12 pietre pretioase de pe pieptaralul Marelui Preot(Iesirea, 28), o gasim printre cele 12 pietre ale zidirii Cetatii Noului Ierusalim, este protectoarea semintiei lui Levi, este protectoarea Sfantului Evanghelist Ioan, iar in exageza mistica a ostirilor ceresti, simbolizeaza ingerii. De asemenea, Lucifer avea asazata pe frunte o piatra uriasa de smarald (dupa Evanghelia apocrifa a lui Nicodim), care a cazut in gradina Edenului. Este piatra care a stat la baza confectionarii Graalului. In "Vede", smaraldul este rezultatul luptei dintre demonii binelui cu cei ai raului si de aceea este impregnata cu insusiri, atat benefice cat si malefice. (Vasuki, Regele Serpilor, demon al raului, a scapat fierea imparatului Danava, in timp ce era urmarit de Garuda, Pasarea Rege, demon al binelui, in desertul Arabic, in apropierea Marii Rosii, care s-a tranformat in zacamant de smarald).

In Egiptul Antic, smaraldul era piatra zeitei Isis, protectoarea casniciei, simbolul armoniei si a fidelitatii conjugale (acest simbol s-a pastrat si in Evul Mediu: logodnicul putea verifica puritatea logodnicei sale, daruindu-i un inel cu smarald, a carui piatra isi pierdea stralucirea in cazul in care iubita nu era virgina; la fel se constata si adulterul sotilor). Corabierii greci socoteau smaraldele pietre magice, menite sa-i apere de monstrii marini si de sirene si le purtau cu ei, ca amulete, pe care era gravat chipul lui Poseidon. Au iubit smaraldele: Policrates din Samos, Alexandru Macedon, , Cleopatra, Nero, Hadrian, Carol cel Mare. Se spune ca Policrates, deosebit de bogat si protector al artelor, i-a intrebat pe preoti ce sa le daruiasca zeilor, pentru a le multumi pentru viata implinita pe care o ducea. Acestia l-au sfatuit sa le dea ca ofranda, cea mai draga comoara a sa. Policrates le-a daruit inelul sau cu smarald, de care nu se despartise niciodata, pe care l-a aruncat in largul marii. Seara , a gasit inelul in pantecele pestelui care i s=a servit la cina. Preotii au interpretat acest fapt, drept refuzul zeilor. Peste cateva luni, insula Samos a fost cucerita de persi, Policrates a fost luat prizonier si crucificat in orasul Magnesia. Carol cel Mare a primit, in anul 800, de la Papa Leon III, un medalion, care are intre cele 2 cabosoane de smarald o aschie din crucea pe care a fost rastignit Iisus, aflat in tezaurul catedralei de la Reims. Acest medalion simbolizeaza credinta si l-a protejat pe imparat in toate bataliile sale.

In secolul XI, celebra calugarita Hildegard recomanda smaraldul purtat direct pe piele pentru alinarea durerilor de inima si de stomac, in timp ce acela tinut in gura era recomandat pentru ameteli si dureri de cap, iar contemporanul ei, calugarul Marbode, il recomanda pentru linistea sufleteasca si pentru marirea prestantei.

Sabia lui Alexandru Ioan Cuza, primita in dar de la regele sarb Mihail Obrenovici, este impodobita cu smaralde. Pe otelul lamei este gravata sintagma: "Amicus certus in re incerta" ( "Amic sigur, in imprejurari nesigure"). Cuza nu a tras insa sabia din teaca, in seara de 23 februarie 1866, cand a fost silit sa abdice. in situatii nesigure pentru el. Nu stim ce istorie a avut sabia pana in anul 1992, cand a fost cumparata la o licitatie de la Londra de printul Dimitrie Sturza si donata patrimoniului romanesc. Astazi, sabia se afla in sala Cerchez a Muzeului National Cotroceni.

Pe curand,

Earnest

STIATI CA....(III).DESPRE CALENDAR

Calendarul dacic-Sarmizegetusa Regia

... denumirea de calendar vine de la calenda, care in calendarul roman reprezenta prima zi din fiecare luna?

... exista calendare civile (alcatuite pe luni, saptamani, zile), calendare religioase (calculate dupa principalele sarbatori religioase), calendare populare ( de exemplu cel romanesc este conceput pe ocupatii, pe anotimpuri si are trecute atat sarbatorile crestine cat si cele populare, ale caror origini se gasesc in timpul mitic)? Aceste calendare sunt fie lunare, fie solare sau lunaro-solare.

...primul calendar a fost lunar si a fost calculat dupa fazele Lunii, acum 5000 de ani, in Sumer? Avea 12 luni, fiecare luna 4 saptamani de cate 28 de zile, saptamana avand 7 zile, care purtau numele principalilor zei. Fiecare luna incepea cu Luna plina. Acest calendar a fost preluat de babilonieni si evrei , a fost tranformat, devenind un calendar lunaro-solar.

... la babilonieni ziua a saptea era considerata zi de doliu si de privatiuni, in timp ce la evrei Sabatul este ziua in care nu este permis plansul, chiar daca in familie exista un deces?

... primul calendar solar a fost calculat in Egipt, acum 4000 de ani si avea 12 luni, cu cate 30 de zile, fiecare luna avand 3 saptamani a cate 10 zile? Si la greci saptamana era de 10 zile, iar la mayasi de 20 de zile. La Roma saptamana de 7 zile a fost introdusa in vremea imparatului Octavian Augustus.

... calendarul iulian a fost introdus la Roma pe 1 ianuarie 45 i.e.n. si apartine astronomului Sosigene din Alexandria?

... denumirea de bisect vine de la expresia "dies bis sextus", adica "inca o data a sasea zi", pentru ca Sosigene a introdus la 4 ani o zi in plus in luna februarie intre zilele 23 si 24, care reprezenta a sasea zi inaintea calendei lunii martie? Calendarul crestin introduce aceasta zi la sfarsitul lunii februarie, pe 29.

... primele tari, care au introdus calendarul gregorian calculat la cererea papei Grigore XII, au fost Italia, Spania, Portugalia, in anul 1582, in timp ce in Romania a fost introdus in anul 1919?

... timpul istoric a fost impartit in 2 ere de catre daco-romanul Dionisie Exigiuul din Dobrogea, luand in calcul anul 1, anul nasterii lui Iisus Hristos si a facut primele calcule de aliniere a evenimentelor din calendarele celelalte?

... cel mai apropiat calendar de cel al zilelor noastre a fost calendarul dacic, eroarea fiind de 12 secunde pe zi?

... o zi la daci era socotita de la rasaritul Soarelui la apusul lui, iar ziua urmatoare era de la apusul Soarelui la rasaritul lui ( aceeasi socoteala o intalnim si la egipteni, o zi fiind patronata de Ra, iar cealalta zi de Amon).

... evreii si musulmanii folosesc in paralele cu calendarul civil, calendarul religios, care are 354 de zile si este un calendar lunaro-solar? Din aceasta cauza sarbatorile nu au data fixa.

... in calendarul popular romanesc pe 15 iulie se sarbatorea Ciurica, fiind Ziua Femeii? In aceasta zi, femeile erau stapanele barbatilor, ciuruiau boabe de porumb prin curte si-i bateau pe barbati, ca sa le mearga bine tot anul. In aceasta zi, nimeni nu muncea ca sa nu fie ciuruit, adica batut, iar barbatii se ascundeau, pentru a scapa de bataie femeilor.

... unii etnologi o considera pe Ciurica patroana unei confrerii feminine deosebit de importanta, unde initiatele primeau puterea necesara pentru a putea rasturna patriarhatul si pentru a introduce matriarhatul? Barbatii considera insa, ca femeilor le-ar trebui vreo 600.000 de ani pentru a-si atinge scopul, tot atatia ani cat le-au trebuit lor, ca sa rastoarne matriarhatul.

Pana atunci, dragele mele doamne, va doresc La multi ani si aveti grija... nu intindeti prea mult coarda pe 15 iulie, pentru ca barbatii de astazi nu mai cunosc traditiile!

Pe curand,

Earnest

DE CE DOAR 44% LA BAC?

Anul trecut, pe vremea aceasta, toate posturile TV suspectau pe toata lumea(pe elevi ca au copiat, pe parinti ca au corupt, pe profesori ca s-au lasat corupti), pentru ca procentul de promovare a fost prea mare. Anul aceasta, toata tara a intrat intr-o mare isterie, pentru ca procentul de promovare este prea mic, iar acolo unde este mare, cauza este lipsa camerelor video. Astfel. eu, Earnest, care am acest blog unde vreau sa promovez onestitatea in care cred cu adevarat, ma revolt, pentru ca pornim de la o premisa gresita, si anume, ca in tara asta se reuseste, in procent de 60, doar daca se fraudeaza. Probabil suntem singura natiune din lume, care se autodenunta!

Daca analizam situatia la rece, fara a fi patimasi, putem sa dam un raspuns corect. Procentul de promovare a scazut din motive metodologice, datorate viziunii ministrului asupra modului de organizare a bacalaureatului si din motive obiective si subiective, datorate unei degradari a societatii romanesti. Iata care sunt concluziile mele:

1. Nu toti candidatii au picat la Bac, pentru ca nu au promovat la toate obiectele si ca au avut medii sub 4. Au fost picati cu note de trecere la toate cele 3 probe, dar nu au putut obtine media generala 6. Pana in acest an, media generala se calcula din media la probele orale cu media la probele scrise. Intotdeauna notele la oral sunt mai mari decat cele de la scris, fapt pe care il veti constata si singuri, daca vizualizati cataloagele din toti anii de scoala. Mi se pare nedrept ca sa nu se ia in considerare oralul, avand in vedere faptul ca nota de la teza, la calcularea mediei semestriale, reprezinta un procent de 25 si ca pe elev, scoala il pregateste si pentru comunicare orala, nu numai pentru aceea scrisa! Niciodata, profesorul nu pune la clasa, la evaluarea orala, notele 1, 2 , pentru ca se straduieste, conform tehnicilor moderne, sa-l ajute pe elev sa raspunda cel putin de nota 5. De asemenea, trebuie sa se tina cont ca un elev cu media 5 la scoala este de fapt de nota 4,50, pentru ca mediile se calculeaza, prin rotunjire. Ca sa ai nota 6 la Bac, trebuie sa ai nota 7,00, la scoala. Vi se pare corect, ca sa fie diferenta intre modul de evaluare la clasa si cel de la examene? Elevul este supus intotdeauna socurilor: el are la doamna invatatoare calificativul F.B. ( care poate fi 8,50, 9,00, 10,00) si se trezeste in clasa a V-a ca are nota 9,00 sau chiar 8,00, el are la matematica si la limba si literatura romana media 10,00 si la Evaluarea Nationala obtine nota 9,00, este admis in Bac, pentru ca nu este corigent, pentru ca are la diasciplinile de Bac media 5,00 sau chiar 6,00 si se trezeste picat.

2. Generatia acestui Bac este generatia frustrarilor cadrelor didactice, care nu au obtinut nimic, prin greve, mitinguri, ci din contra, li s-au luat unele drepturi, pe motiv de criza. Normal, muncesc si isi dau straduinta cu 25% sau 13% mai putin decat in ceilalti ani. Probabil, o parte din acesti oameni, care s-au dedicat scolii, au vrut sa arate ce se poate intampla atunci cand sunt desconsiderati si dau societatii, atata cat aceasta le da.

3. Elevii nu mai invata, din foarte multe motive, printre care: mass media promoveaza nonvalorile si cred ca se reuseste in viata doar daca esti smecher, parintii sunt plecati la munca in strainatate si sunt lasati, in cele mai multe cazuri, singuri sau in grija unui frate/sora mai mare, fara personalitate, au un anturaj neadecvat, care-i incurajeaza la nesupunere fata de scoala, familie la consum de alcool si de etnobotanice, iar calculatorul, cluburile, mall-urile sunt mai atractive decat scoala.

4.Exista o cutuma ca in clasa a XII-a sa se lipseasca cu stiinta sau nestiinta parintilor, sub ochii indulgenti ai dirigintilor si directorilor de scoli. Daca s-ar aplica regulamentul si ar fi exmatriculati sau declarati amanati, elevii nu ar mai lipsi. Duceti-va, stimati ziaristi, inspectori scolari si vedeti cati elevi sunt prezenti la ore pe semestrul al II-lea, intrebati-i pe elevii constiinciosi daca s-a terminat de predat materia, pentru ca orele nu s-au facut, pentru ca erau prezenti in clasa doar 5, 7 elevi. Profesorul trebuie sa-si faca ora si in situatia in care are doar un elev in clasa, pentru ca acel elev il respecta ramanand la ora, iar profesorul trebuie sa-i acorde, la randul lui, respectul cuvenit!

5. Majoritatea parintilor isi pierd treptat interesul pentru evolutia scolara a copilului, incepand cu ciclul gimnazial si pastreaza foarte putin legatura cu scoala, iar o parte dintre ei sunt interesati de masina pe care trebuie sa i-o cumpere, de shoping, de petrecerea weekend-ului si de altele, cum ar fi criticarea profesorilor, a regulamentelor etc.

In concluzie, cu onestitate va zic, societatea romaneasca se prabuseste treptat, pentru ca nu stie sa respecte institutiile si pe slujbasii acestora, pentru ca promoveaza nonvalorile, pentru ca oamenii accepta sa se schimbe regulile in timpul jocului, ca exista dezinteres in toate, pentru ca nu are grija de generatia tanara si o lasa in ceata si o incurajeaza la debusolare totala!

Pe curand,

Earnest

ROMANCE CELEBRE(I). DOAMNA CHIAJNA

• 
  

Biserica Buna Vestire din Bucuresti, cea mai veche biserica din capitala (1525-1588)

Exista in istoria romanilor femei ramase celebre, fie prin activitatea lor politica si diplomatica, fie prin contributia pe care au adus-o la dezvoltarea culturii sau sportului. Despre unele s-a scris mult, despre altele nu s-a scris nimic, ele ramanand undeva in documentele epocii, urmand a fi redescoperite si puse la locul cuvenit. O personalitate despre care s-a scris mult, si nu intotdeauna in favoarea ei, a fost Doamna Chiajna, numita si Mircioaia. Ea a fost prima romanca careia i s-a scris un poem in timpul vietii, prima romanca care a condus o ostire si care a patruns in culisele Stanbului, prima domnita care a condus tara, ca regenta a minorului Petru cel Tanar, reusind prin diferite mijloace sa obtina tot ceea ce si-a propus. De la invatatul grec Gheorghe Etolianul, care ii scrie un poem, la cronicarii Stoica Ludescu si Radu Popescu, pana la istoricul A.D. Xenopol si scriitorul Alexandru Odobescu, Chiajna este prezentata ca fiind personificarea ambitiei, a rautatii si a cruzimii. Faptele ei arata ca a fost ambitioasa, ca a dorit binele copiilor ei, pe care i-a iubit foarte mult, ca a fost o femeie culta, pe care unii o numesc Caterina de Medicis a romanilor.

Chiajna, numele slav pentru Despina, este fiica lui Petru Rares si a primei sale sotii, Maria, si s-a nascut in Polonia in anul 1525. La varsta de 2 ani, ramane orfana si o va creste cu multa dragoste a doua sotie a domnitorului, blanda, evlavioasa si culta Elena. Ea a mostenit firea navalnica a Musatinilor si Basarabestilor, fiind total diferita de sora sa vitrega, Ruxandra, sotia Lapusneanului. S-a casatorit la varsta de 21 de ani cu Mircea Ciobanu, domnitorul Munteniei, fiul natural al lui Radu cel Mare, renumit pentru cruzimea fata de boierii care nu l-au vrut domn si care au complotat impotriva lui. Chiajna a fost vrednica in toate: a avut 7 copii, a fost o sotie credincioasa si o mama iubitoare, a ctitorit scoli ( a intemeiat o scoala romaneasca la Campulung Muscel), biserici alaturi de Mircea Ciobanu sau de fiul ei, Petru, ( Biserica Buna Vestire din Bucuresti, Biserica Domneasca din Campulung Muscel, Manastirea Carnu din judetul Buzau, Schitul Iezer din judetul Valcea, Manastirea Plumbuita, terminata de Mihnea Turcitul), a inzestrat manastiri cu carti si ferecaturi din tara si de la Muntele Athos. A doua domnie Mircea Ciobanu o obtine prin Chiajna, care reuseste prin farmecul a doi ochi frumosi si un zambet ispititor sa-i convinga pe oamenii lui Soliman Magnificul sa puna o vorba buna pe langa sultan ca sa-l ajute sa ia tronul. Insa acesta, moare dupa cateva luni, Chiajna confruntandu-se cu boierii potrivnici, in doua batalii, pe care ea le conduce, la Romanesti si Serpanesti. In cele din urma este infranta si ia cale Stanbulului, unde cumpara cu bani grei favorile a doua cadane: evreica Nurbani si venetiana Sofigi, care il conving pe Magnificul cat este de bun Petru pentru a domni in Muntenia. Timp de 12 ani, Chiajna conduce tara, perioada in care a urmarit sa-si chiverniseasca fetele: pe Anca o casatoreste cu banul Neagoi, pe Alexandra cu camarasul Gheorghe, realizand astfel si pace cu boierii. Pe Petru il casatoreste cu Elena, fata capitanului Nicolae Cherepanovici din Sibiu, care naste dupa 5 luni , ceea ce o va determina pe Chiajna sa-si trimita nora necridincioasa, cu tot cu zestre acasa. Pe Dobra a vrut sa o casatoreasca cu Despot Voda, dar afland de uneltirile acestuia de a-l pune pe Dumitru, fratele sau adoptiv, domnitor in Muntenia, rupe logodna, iar pe Dumitru il prinde si ordona sa i se taie capul si precum Salomeea cere sa i se aduca capul necredinciosului pe o tava de argint. Pe Mariana, prin intermediul Patriarhului Iosif, o casatoreste cu Ion Cantacuzino, coborator din imparatii bizantini. Insa cand acesta a sosit la Bucuresti si frumoasa Mariana a vazut un mire batran de 50 de ani si foarte urat a cerut mamei sale sa o ajute sa refuze mana Cantacuzinului. Chiajna a chibzuit mult si dragostea de mama invinge, asa ca organizeaza dupa nunta, rapirea fetei si a zestrei, fapta care o va costa pe ea si pe fiul ei, tronul. Pe Mariana o va casatori mai tarziu cu nepotul Patriarhului, urmas al Paleologilor. Chiajna cu Petru si Dobra sunt exilati la Alep, une dupa moartea lui Petru, de inima rea, fosta doamna, saracita, nu se da in laturi de la munca, ocupandu-se cu comertul ambulant si cu tesutul. Pe cei doi feciori inchisi la Stanbul, Mihnea si Radu, ii sfatuieste sa se musulmanizeze pentru a scapa de inchisoare, iar pe frumoasa Dobra o casatoreste cu mostenitorul tronului, viitorul sultan, Murad. Prin acesta casatorie, Chiajna revine in forta la Stanbul, unde, pana la moartea sa in anul 1588, va juca rol important in numirea domnitorilor in Moldova si Muntenia sau in aranjarea unor intalniri ai diferitor ambasadori cu sultanul.

Aceasta a fost Doamna Chiajna, nascuta de mama sa in pribegie in Polonia, moarta in pribegie in Turcia, probabil ingropata in Galata (mormantul nu a fost descoperit), plina de energie, ambitie, ancorata in intrigile epocii, cu nimic mai prejos de faptele pline de cruzime ale contemporanilor ei: Heric VIII, Maria Tudor, Carol IX, Ivan cel Groaznic s.a.

Pe curand,

Earnest

MONUMENTE PROTEJATE DE UNESCO(IV). BISERICA DIN LEMN DE LA IEUD

Localitatea Ieud, situata pe Valea Izei, intre Sighet si Borsa, este una dintre cele mai frumoase asezari maramuresene, pastratoare de traditii si incarcata de istorie. A facut parte din voievodatul lui Dragos, cel care din porunca regelui maghiar trece muntii in Moldova pentru a intemeia o marca de aparare impotriva tatarilor. In Ieud sunt 2 biserici din lemn, dintre care Biserica din Deal cu hramul "Trei Ierarhi" este sub patronajul UNESCO.Prima biserica din deal a fost ctitorita de voievodul Balc, nepotul lui Dragos, impreuna cu o scoala pe la anul 1364. Probabil, s-a constituit in jurul manastirii localitatea Ieud, atestata documentar in anul 1365, ceea ce a starnit suspiciuni din partea asa-zisilor cautatori de adevar istoric , care afirma ca nu putea sa fie o biserica construita inaintea unei localitati. Numai ca biserica a fost ridicata ca manastire si se stie ca in Evul Mediu, unele localitati se intemeiau fie in jurul unei manastiri sau castel, fie la intretaierea de drumuri comerciale. Actuala biserica a fost ridicata, conform analizelor dendrologice, in jurul anilor 1610-1621, cu reparatii in anul 1760. Aceasta biserica a fost un important centru cultural in Maramures, la fel de important ca cel de la Manastirea Peri, pastratoare de limba romana, centru de invatatura, de scris si de copiat manuscrise. Aici a fost descoperit, in podul bisericii, la inceputul secolului al XX-lea, "Codicele de la Ieud", datat in anul 1391. Codicele este scris cu litere chirilice, in limba romana si cuprinde " Legenda Duminicii" si 2 omilii legate de Joia si Duminica Pastilor.
Biserica din Deal este construita din lemn de brad, avand o suprafata de 43,50 m.p.Biserica are un soclu de piatra, pe care se ridica, dupa sistemul Blockbau, peretii din grinzi groase, de forma paralipipedica. Este impartita in pronaos, naos si altar.Acoperisul este in ape, in 2 trepte (cu exceptia acoperisului de pe Altar), ferestrele sunt foarte mici, asazate in 2 randuri.Biserica este pictata direct pe lemn (doar la imbinari, pictura este realizata pe panza), in stilul bizantin primitiv. Pictura a fost realizata in anul 1782 de Alexandru Ponehalschi, pictor maramuresean, probabil de origine poloneza. El este autorul picturilor ale altor 2 biserici din lemn patronate de UNESCO si anume, Budesti si Desesti, cat si ale celor din Calinesti si Sarbi. Manastirea are o bogata colectie de icoane pe lemn si pe sticla (acestea din urma realizate la Manastirea Nicula) cat si o colectie de carti rare ca acelea tiparite de Coresi sau tiparite la Blaj. De fapt, calugarii acestei manastiri au jucat un rol important in circularea cartilor romanesti nu numai in Maramures, ci in intreaga Transilvanie.

Pe curand,

Earnest