
luni, 29 noiembrie 2010
BILANT

miercuri, 24 noiembrie 2010
INSTITUTII ALE STATULUI INTRE MANEA SI CULTUL PERSONALITATII

luni, 15 noiembrie 2010
DESPRE CRISTOIU

luni, 8 noiembrie 2010
ADRIAN PAUNESCU. NU S-A VRUT DOLIU NATIONAL
Ma revolta intotdeauna lipsa de respect a unor oameni fata de anumite momente. Subiectivismul unora isi pune amprenta in aprecierile pe care le fac asupra semenilor: ii apreciaza pe cei din jur in functie de relatiile personale. Asa s-a intamplat cu aprecierile pe care le-a facut, chiar in ziua inmormantarii poetului Adrian Paunescu, criticul de arta Andrei Cornea. S-a vazut multa, foarte multa rautate, dupa cum se vede rautatea lui Tismaneanu, Patapievici sau a celor care au scris astazi in "Romania Libera". Ii intreb pe acei, care au afirmat ca intelectualii nu-l considera pe Adrian Paunescu un mare poet, ce sunt Serban Cioculescu, Razvan Teodorescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Dan Berindei, Aurel Martin, Mircea Tomus, Ion Pop, Eugen Negrici s.a? Sunt cumva zidari, maturatori de strada sau valorosi critici literari, critici de arta si istorici?A fost Paunescu poet de curte? Ii intreb, pe acesti domni, ce faceau parintii lor pe vremea cand tatal poetului era arestat politic, ce faceau ei, cand poetul l-a alungat in public pe Mos Gerila, aducandu-l inapoi pe Mos Craciun, cand ii invata pe tineri semnul libertatii, cand le vorbea acestora despre libertate si cultura in tranzitie? Au uitat ca el i-a redat poporului roman "Doina" lui Eminescu, i-a invatat pe tineri sa recite "Mistretul cu colti de argint", poezie interzisa ( dupa un an de zile de recitat in cenaclul "Flacara", aceasta a fost introdusa in programa scolara), i-a facut pe unguri sa cante alaturi de romani "Treceti romanii batalioane Carpatii"( astazi ne fac ei sa votam ca limba romana este limba straina la noi in tara), i-a invatat poeziile lui Essenin si Khayam si mai ales i-a facut sa cante "Viata noastra , ce ati facut cu ea?", i-a facut sa vibreze la Putna, Tebea si Alba Iulia. Oare nu el a pregatit acea generatie in adidasi si blugi sa iasa si sa-si ceara libertatea? Domnilor curati ca lacrima in vremea comunistilor, cate mesaje anticomuniste si anticeausiste ati scris sau ati rostit ca acelea care se afla in poeziile publicate in anii 80, "Rezervatia de zimbri", "Analfabetii", "Tacerea" s.a Cu voia sau fara voia voastra, Adrian Paunescu va ramane cel mai mare poet angajat la secolului al XX-lea. A scris poezie sociala, poezie national- patriotica, poezie pentru pace, poezie politica, dar a scris si poezie de dragoste. Si nu uitati, a fost un simbol al dreptatii si recunoasterii valorilor.
luni, 1 noiembrie 2010
DE CE DUMNEZEU SI-A INTORS FATA DE LA NOI?
De aproape o saptamana ma framanta gandul motiunii de cenzura si ma intreb de ce Dumnezeu si-a intors fata de la noi? Suntem noi un popor mai necredincios decat alte popoare, mai Iude multiplicate, suntem mai criminali, mai hoti, mai rai decat altii? Motiunea s-a prezentat in Parlament in zi de sarbatoare, cand mii de oameni au venit in Bucuresti sa se roage la moastele Sfantului Dimitrie si la Sfanta Cruce. Dar in aceeasi zi, o parte dintre alesii neamului si-au vandut limba nationala, facand-o limba straina in propria tara, in care statul e garantat de Constitutie ca fiind national. In aceeasi zi, un "vrajitor" a pus violetul in slujba Diavolului, iar noi, toti, am luat in deradere acest lucru. (Van Ryjnberk comenta in studiile sale ca violetul exercita o influenta de la om la om prin sugestie, convingere si influenta hipnotica.) In noaptea aceleasi zile, inteleptii Guvernului, dupa lungi meditatii, au ajuns la concluzia si au hotarat ca religia este o ideologie, nu un sistem de credinte. duminică, 24 octombrie 2010
IASUL STUDENTIEI MELE(III) ALEXANDRU LAPUSNEANU SI IASUL
Pe curand,
Earnest
luni, 18 octombrie 2010
DESPRE NEPUTINTA
Neputinta este faptul de a nu avea forta, posibilitatea, capacitatea de a realiza ceva sau de a actiona. Neputinciosul este persoana care este lipsita de puterea, de capacitatea, de libertatea, de posibilitatea de a realiza ceva sau de a actiona si care se consuma inutil. A fi neputincios este o stare, care rezulta din neputinta, pe care eu o consider una dintre cele mai ingrozitoare ale spiritului omenesc. In neputinta sa, omul se simte parasit, rupt de lume, ignorat, isi plange de mila si asteapta ca altul sa-l salveze. El nu are niciodata solutii, da vina pe soarta, pe stramosi, pe familie. Se afunda in mlastina vietii, nu se lupta pentru ca el considera ca o face degeaba. Uneori, neputinciosul este incapatanat in neputinta sa: nu vrea sa-si recunoasca neputinta, atragandu-i si pe cei din jurul sau alaturi de el.
Neputinta se afla in toate straturile societatii: de la cei de sus, pana la cei de jos si se intinde ca o pecingine. Cel mai grav este atunci cand milioane de oameni depind de neputinta altora. Uitati-va la guvernanti cat sunt de neputinciosi, cum dau vina pe mostenirea celorlalte guvernari, pe criza economica mondiala si persista in neputinta lor cu inversunare si incapatanare. Nu inteleg, ca bine le-ar fi si lor si noua, daca ar pleca acasa, inainte ca istoria sa-i consemneze in Cartea Neagra a ei, ca au pierdut sansa pe care poporul le-a dat-o, atunci cand au promis fapte pe care doar putinciosii le-ar fi putut implini! Priviti comunitati intregi, care se zbat in neputinta, nu din lipsa de libertate, ci din incapacitatea de a-si alege liderii, care sa-i coordoneze. Dumnezeu i-a fericit cu locuri minunate, stramosii lor i-au multumit Lui pentru aceste daruri, ridicandu-i biserici, iar ei stau inghititi de colbul de pe ulite, asteptand sa vina cineva ca sa-i salveze. Am colindat prin multe locuri prin tara, dar nicaieri nu am vazut doua comunitati mai sarace, cu oameni mai neputinciosi, ca acelea de la Grajdeni din judetul Vaslui si de la Viscri din judetul Brasov. In prima, sta semeata ctitoria lui Petru Rares, ridicata de acesta in anul 1527, pe locul unde a primit vestea ca boierii l-au ales domn, in a doua sta cocotata trista, pe o colina, biserica-fortificata din secolul al 13-lea, monument inscris in patrimoniul universal. Oamenii din aceste comunitati nu stiu sa profite de pelerinajul si de turismul care se organizeaza la ei acasa, iar alesii nu stiu sa promoveze zonele, sa puna la punct infrastructura, sa incurajeze lansarea si dezvoltarea agroturismului.
Dragi cititori onesti, stiti ca noi toti suntem neputinciosi, pentru ca nu intelegem imnul tarii “Desteata-te, romane!”
Pe curand,
Earnest