DESPRE COPACII NAȚIONALI

Ștejarul din Cavajna-Suceava- 900 de ani, cel mai
bătrân copac din S-E-tul Europei 

  Se apropie 1 Decembrie, Ziua Națională a României, și m-am gândit să scriu de această dată altceva decât de obicei, și anume, despre copacul național al țării noastre-ștejarul.

   Ștejarul este copac național pentru multe țări, dintre care amintesc: S.U.A., Germania ( puteau să aleagă  frasinul, care era copacul sacru al străbunilor lor, după cum noi puteam să  alegem bradul, care era copacul sacru al dacilor), Republica Moldova ( alături de nuc și cireșul negru), Anglia, Irlanda, Croația, Serbia, Cipru, Estonia, Lituania. Mai sunt si alte state care se " bat", revedicându-si acelasi copac național, cum ar fi Grecia, Italia, Albania, Israelul, Palestina-măslinul, Slovenia, Cehia, Slovacia-teiul, Macedonia, Ucraina-pinul, Iranul, Libanul-cedrul, in timp ce doar Canada are arțarul, Coreea de Nord are magnolia, Bangladeshul are mango, Rusia are mesteacănul, Japonia are ciresul, Danemarca are fagul.

 Probabil, datorită simbolisticii lui, ștejarul a fost ales drept copac național pentru atât de multe țări. Ștejarul este un copac solar, puternic, rezistent ( este cunoscută specia de ștejar moldovenesc, exportat in Evul Mediu, pentru construirea de corăbii), în limba latină, folosindu-se acelasi cuvânt "rabur" pentru ștejar si pentru forță ( cuvântul stejar este de origine traco-getică, conform lingvistilor), el simbolizând atât forța fizică, cât si cea morală si spirituală. În Antichitate, ștejarul era copacul sacru al lui Zeus din Dodona, al lui Jupiter Capitolinul, al lui Perun al slavilor, al iakuițlor siberieni, al celților ( etimologia cuvântului druid , preot celt, provine din drus-ștejar, driuzii fiind considerați preoți ai ștejarului), având la ei valoare de templu ca și ștejarul de care era atârnată  lâna de aur,  păzită de balaur. In Biblie, se pune ca Dumnezeu i-a transmis revelațiile lui Avraam, când acesta se afla in preajma unui ștejar. 

   Noi, românii, avem un cult aparte pentru doi ștejari: pentru cel din Borzesti , legat de Ștefan cel Mare, rădcăcina și trunchiul sau fiind altarul bisericii ridicată  de domnitor in memoria prietenului său, si cel din Țebea, legat de numele a doi mari revoluționari: Horea si Avram Iancu. Lângă  acest ștejar și-a chemat Horea moții la lupta împotriva exploatării austriece, pe acest ștejar a fost prinsă  mâna dreaptă a lui ( se stie că  austriecii i-au partajat trupul, expunând bucați din el prin Transilvania, ca exemplu dat pentru cei ce ar dori să se mai revolte), iar conform tradiției, la rădăcina lui a fost ingropată această  mână.  Lângă  ștejar, a fost înmormântat Avram Iancu, mormânt care a devenit simbol si loc sacru pentru români, așa după cum este și mormântul lui Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna.

De Ziua Națională a României, vă doresc, dragii mei cititori onești, să trăiți mulți ani într-o Românie liberă, în pace și dacă se va putea,în prosperitate. Dar acestea toate depind numai de noi!

  Pe curând,

Earnest

CE-ȚI DORESC EU ȚIE, DULCE ROMÂNIE

 Vă amintiți poezia lui Mihai Eminescu "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie", pe care poetul a scris-o în tinerețe, în anul 1867, la un an de la abdicarea lui Cuza? Pe vremuri, această poezie se studia în școli și la fiecare serbare se recita cu mult patos. Mi-a venit în minte acestă poezie, un vers anume ("Căci rămâne stânca, deşi moare valul"), dar în special ultima strofă, după o conversație cu o prietenă din Râmnicu Vâlcea, care mi-a relatat aseară, la telefon, o discuție cu un coleg de birou. 

   Este vorba de un tânăr de vreo 30 de ani absolvent al unei facultăți de mediu, care știe de toate și nu știe nimic, care a spus că el trebuie să plătească pensia pentru 2 pensionari ( se înțelege că cei 2 pensionari sunt părinții lui, care l-au ținut în școli, care l-au crescut și care i-au făcut toate mofturile) și  că el consideră că oamenii ar trebui să moară la 60 de ani, pentru că nu mai produc nimic și că stau degeaba. Bineînțeles că prietena mea i-a spus că nici el nu produce nimic și ea, care este pensionară, angajată ca specialist colaborator, muncește și pentru el, care nu știe nici măcar să scrie un raport. Era revoltată, pe bună dreptate, dar ce să faci, cu unii reprezentanți ai tinerei generații, care sunt atât de debusolați, ușor de manipulat și care consideră că Lumea a început odată cu ei. Să nu iutăm că în mâinle lor stă viitorul acestei țări!

De aceea, am ținut să vă amintesc, ultima strofă:

"  Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,

Tânără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţa în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mândrie,

Dulce Românie, asta ţi-o doresc!"

Pe curând,

Earnest

FAMILIA BRÂNCOVEANU (XI). URMAȘII BRÂNCOVENILOR

"Plecare fără întoarcere"-Teatrul de Vară Bacău

  Constantin Brâncoveanu, domnitor martir, cu calitățile și defectele sale, proprii mentalității epocii și ale clasei sociale căreia îi aparținea, și-a mărturisit credința până în ultimele clipe ale vieții sale și a făcut-o ca să fie model pentru urmașii săi. A crezut în rolul educației și i-a sprijinit pe cei nevoiași cu burse, încurajându-i să învețe, făcând din Academia "Sfantul Sava" o instituție deschisă celor care voiau să învețe din țara sa și din afară ei. Probabil visa ca urmașii contemporanilor săi să fie oameni învățați, puternici, care să poată decidă singuri, cu responabilitate, cu dragoste de țară și de credință, care să-i respecte pe cei din jur și care să trăiască în pace, într-o lume mai bună decât în aceea în care el a trăit și pe care a vrut să o țină în echilibru.

 Arhiepiscopia Romanului și Bacăului în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Bacău și cu câteva unități de învățământ din Bacău au antrenat zeci de elevi intr-un concurs interdisciplinar de eseuri, desene, afișe, videoclipuri, în cadrul Simpozionului Omagial Județean "Sinții Martiri Brâncoveni 1714-2014. Martori și Mărturisitori". Elevii au realizat lucruri minunate, dovedind talent, pricepere, imaginație, fiind premiați într-o festivitate organizată la Teatrul de Vară, oferindu-li-se  în dar, piesa de teatru "Plecare fără întoarcere" susținută de  Comapania de Teatru "Civic Art" (dramatizare după romanele „Ultimul Constantin“ de Ileana Toma, „Neamul Basarabilor“ de Aurel Petrescu şi adaptarea pieselor de teatru „Constantin Brâncoveanu“ de Nicolae Iorga şi „Ultimul drum al lui Brâncoveanu“ de Dan Tărchilă, scenariul şi regia aparținându-i lui Marian Ciripan, actorul principal al piesei). Constantin Brâncoveanu, de acolo unde el se află,  s-a mândrit de urmașii lui, dar cred, că după ce a văzut cum se s-au manifestat aceștia în timpul premierii și în timpul vizionării spectacolui, a constatat că urmașii săi nu au înțeles martiriul lui. Majoritatea dintre ei au creat pentru că sunt talentați, inteligenți, creativi doar pentru a lua premii, fără să conșientizeze opera domnitorului. Majoritatea dintre ei nu au fost în stare să stea o clipă liniștiți în timpul premierii: alergau pe la galerie, se jucau de-a prinsealea, se hârjoneau la toalete, se plimbau prin sală, îi huiduiau pe ceilalți premianți, în loc să-i aplaude. Cei de la Colegiul Național "Vasile Alecsandri" i-au îngânat pe actori ( profesorii lor însoțitori nu au stat lângă ei, pentru că nu știu cum se comportă elevii de gimnaziu, dar doresc să aibă ciclu gimnazial). A fost o foarte mare dezamăgire pentru mine, cetățean onest, de generația care crește lângă noi, cu care ne mândrim, pentru că sunt copiii noștri cei deștepți și talentați. Dar la ce folosesc toate aceste calități, dacă nu au sentimente patriotice, naționale, dacă  înțeleg rostul unei astfel de manifestări doar din perspectiva unui avantaj ( în acest caz obținerea unor diplome și medalii, cu care ei și părinții lor să se fălească)?. Oare asta și-a dorit Brâncoveanu, de la urmașii săi?

Pe curând,

Earnest

UN ZIARIST ȘI UN POLITICIAN AU JIGNIT POPORUL ROMÂN

  Și aceste alegeri prezidențiale i-au învrăjbit pe români. Nu au existat dezbateri la nivel înalt, dar ele au existat între vecini în fața blocului sau între prieteni, rude la o cafea sau la un pahar de vin, la cârciuma din sat unde există întotdeauna un Nea Tache ( un Mitică din berăriile de altădată), care le știe pe toate și  au existat, mai ales, pe Internet. Am citit mesaje ciudate, scrisori defăimătoare despre un candidat sau altul, care m-au lăsat indiferent, dar m-au revoltat afirmațiile unui jurnalist- Ion Cristoiu- și ale unui politician- Marian Petrache.

Ion Cristoiu

  Primul, Ion Cristoiu ( despre el am mai scris pe acest blog în "Despre Cristoiu"), a spus că domnul K.V. Johannis spune adevărul pentru că e neamț, iar domnul V.V.Ponta minte, pentru că este român ( domnule Cristoiu, care ne amintiți mereu că sunteți absolventul unei facultăți de filosofie, nu-i judecați pe români, după dumneavoastră!). Trebuie să vă amintesc -dumneavoastră care știți istorie- de câte ori au mințit nemții în istorie și câte tratate au încălcat?. Eu nu știu ca românii să fi fost atât de mincinoși, să fi  încălcat tratate încât să provoace războaie mondiale! De ce jigniți acest popor, pentru a-l flata pe candidatul Johannis?

 Cât îl privește pe domnul Johannis, acesta a declarat că, dacă ar fi votat toți românii din diasporă, el îi rupea pe ceilalți ( îmi amintesc de expresia Prezidentului care a spus acum 5 ani "I-am ciuruit!" și a dovedit apoi timp de 5 ani că ne-a ciuruit), Urmând logica filosofului jurnalist Cristoiu, domnul Johannis- cel care nu minte pentru că este neamț-, dacă va câștiga alegerile, ne va rupe! Ce faceți, domnule Cristoiu, îi tăiați șansa neamțului, de a câștiga alegerile?

Marian Petrache

Al doilea, Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, liberal de vază care s-a contopit cu Blaga, democrat popular de vază și el, a afirmat că toți cei care l-au votat pe Johannis au cultură politică, iar ceilalți nu au cultură politică, adică sunt niște neinstruiți. Având în vedere că românii din Transilvania l-au susținut pe Johannis mai mult decât ceilalți români, înseamnă că majoritatea moldovenilor, muntenilor, oltenilor, dobrogenilor nu au cultură politică. Uite așa îi învrăjbiți pe români, domnule Petrache! Moldovenii și muntenii vor spune că ei au cultură politică, pentru că au conștiință și demnitate națională, pentru că au dovedit de-a lungul istoriei că știu să-și apere patria, nu s-au lăsat supuși de alte popoare. Mai mult, ei au trecut de atâtea ori munții și i-au aparat pe frații lor, i-au eliberat de două ori, le-au tipărit cărți în limba română ca să nu-și uite limba, le-au ridicat biserici ca să nu-și părăsească religia! Ce-ar fi ca moldovenii și muntenii să spună despre cei pe care dumneavoastră îi înzestrați cu cultură politică, că moștenesc gena umilinței și a inferiorității, pentru că au stat sute de ani sub stăpânire străină! Ce aveți domnule Petrache cu acest popor, de doriți atât de mult să-l învrăjbiți?

Eu, cetățean onest, vă spun vouă, domnilor Cristoiu și Petrache, să vă fie rușine!

Pe curând,

Earnest

DOUĂ GAFE ÎN EXPRIMARE

 Înțeleg faptul că tinerii noștri folosesc, în limbajul vorbit ( uneori chiar și în cel scris), tot mai multe englezisme, argouri, expresii numai de ei știute și înțelese, dar nu înțeleg de ce jurnaliștii folosesc incorect unele cuvinte, schimbându-le, uneori, sensul. 

   Mă " zgârâie " pe creier 2 greșeli frecvente, prin folosirea incorectă a două cuvinte: ori în loc de or și creativ, în loc de creator.

 ORI se folosește, dragi vorbitori de limba română în fața telespectatorilor, pentru SAU. Îl folosiți   greșit  pentru  DECI sau pentru AȘADAR. Pentru DECI sau pentru AȘADAR de folosește OR.

CREATIV este adjectiv și este o însușire și-l folosiți în locul substantivului CREATOR, persoana care creează.

  Însă gafa cea mai mare din ultimul timp a fost aceea a emisiunii COMEMORĂRI a postului TV 3 care, pe data de 25 octombrie, l-a comemorat pe Regele Mihai, la împlinirea vârstei de 93 de ani. Stimați realizatori, Regele Mihai trăiește, deci el este aniversat.

  Pe curând,

  Earnest

FAMILIA BRÂNCOVEANU (X). CTITORIILE BRÂNCOVENILOR ÎN BUCUREȘTI

        Bucureștii a fost capitala Țării Românești a Munteniei și  în vremea lui Constantin Brâncoveanu, dar domnitorul a păstrat, pe timpul verii, Târgoviștele drept reședință domnească, cu tot ce presupune aceasta: cancelarie domnească, primirea misiunilor diplomatice, întruniri ale Sfatului Țării. Astfel, domnitorul, în ambele capitale, a ctitorit biserici, a înfrumusețat curțile domnești, a înzestrat școli, a  încurajat înființarea de tipografii și tipărirea de  cărți.

Biserica Sfântul Gheorghe din București

Biserica Albaneză

    În București, a înfrumusețat Curtea Domnească-zisă Curtea Veche- refăcând turnurile de la porți, înzestrând cu un ceas uriaș unul din turnuri, a făcut o grădină în stil italian, în mijlocul căreia a ridicat un foișor, a zidit acolo un palat cu 3 etaje, cu o impunătoare scară din marmură și cu o baie tot din marmură. Grădina de la Curtea Veche cobora până la Dâmbovița, peste care era un pod, care o lega de altă grădină, în mijlocul căreia se ridica Palatul Brâncovenilor, bogat și luxos. Dincolo de acest pod, era în față, Dealul Mitropoliei, Mai la vale de curțile brâncovenești, pe malul stâng al Dâmboviței,una dintre fetele sale, domnița Balașa, a ridicat biserica care-i poartă numele, în apropierea "Caselor Coconilor", Pentru a-și construi de aici, dincoace de Dâmbovița, un drum drept la moșia de la Mogoșoaia, a dărâmat tot ce i-a stat în cale, fără a plăti preț de expropiere ( se pare că Brâncoveanu a fost primul care a practicat această metodă, pe care o vor urma și alți domnitori și apoi Cârmaciul) și astfel s-a născut Podul Mogoșoaiei, devenit Calea Victoriei. Soția sa, doamna Maria, moștenise împreună cu fratele ei, Pănă Negoescu, de la tatăl lor , Neagoe Postelnicu, un loc  care se află astăzi în centrul capitalei. Pe acest loc, într-un capăt, ea a ridicat în anul 1703, Biserica dintr-o zi, numită așa pentru că a fost târnosită în ziua când i s-a pus temelia ( astăzi biserica este cunoscută cu numele Biserica Albaneză, pentru că ea a fost dată arnăuților albanezi-polițiștii din vremea fanarioților). În celălalt capăt și pe aceeași axă, în anul 1724, fratele ei a ridicat Biserica Sfântul Nicolae, numită și Biserica Enei, după ctitoreasă care a refăcut-o în anul 1790 ( această biserică a fost dărâmată, după cutremurul din anul 1977, deși nu a suferit nicio fisură; pe locul ei a fost refăcut, la dimensiuni mai mari, Blocul Dunărea, care se dărâmase la cutremur).

  La îndemnul doamnei Maria, domnitorul Brâncovenu a terminat Biserica Sfântul Gheorghe, începută de bunicul doamnei, Antonie Vodă, făcând din acestă biserică una dintre cele mai frumoase mănăstiri ale capitalei. De asemenea, domnitorul a ctitorit  între anii 1703 și 1713 Biserica Sfântul Ioan cel Mare sau Grecesc, care a fost demolată în anul 1875, pe locul ei construindu-se, în anul 1897, Palatul CEC. În anul 1709 rezidește Biserica Mănăstirii Sfântul Sava cât și clădirea Academiei Sfântul Sava.

   Dintre toate ctitoriile domnitorului și a familiei sale în București se mai păstrează doar Biserica Sfântul Gheorghe, Biserica Domnița Balașa, Biserica Albaneză, care au  suferit multe modificări  de-a lungul anilor.

  În ceea ce privește Curtea Veche, aceasta nu a mai fost funcțională după marele incendiu din anul 1718 și mai ales după cutremurul din anul 1738. Acum câțiva ani, au fost descoperite, în fața Universității ruinele Manăstirii Sfântul Sava și ale Academiei, dar al ultimei clădiri, nu aceea a lui Brâncoveanu.

  Datorită cutremurelor, a neglijenței și uneori a nepăsării, Bucureștiul păstrează puține monumente medievale, de aceea cele care mai sunt trebuie protejate cu sfințenie, pentru că ele sunt dovada existenței noastre culturale.

Pe curând,

Earnest

DEȘTEAPTĂ-TE, ROMÂNE!

M-am întrebat întotdeauna la ce fel de deșteptare s-o fi gândit Andrei Mureșanu, când prin anii 48 ai revoluționarului și romatic secol 19, a compus aceste versuri: la deșteptarea conștiinței, identității și demnității naționale sau la deșteptarea românului, cu înțelesul de a fi deștept?

  Cred că s-a gândit la amândouă înțelesuri ale deșteptării. 

   Zilnic ascultăm imnul țării (mulți cârcotași spun că imnul este prea lung, alții spun că ar trebui schimbat, ca și cum nu ne-ar fi îndeajuns 6 imnuri câte am avut în 150 de ani.) și nu vrem să răspundem îndemnului de a ne trezi odată la realitate și a ne deștepta, căci altfel riscăm să împlinim profeția Prezidentului de a fi o nație de tâmpiți și de second hand!

  A început campania electorală și unii candidați , juriști ca doamnele Udrea și Macovei, nu cunosc atribuțiile Președintelui și-și anunță premierii, dumnealor și alții promit lucruri pe care doar Guvernul le-ar putea face. Păi merge, cititorii mei onești, pentru că ani de-a rândul s-a arătat că se pot încălca Constituția și legile țării de la primul om în stat la micul patron de firmă. Mă crucesc când aud cum mulți oameni sunt prostiți cu promisiuni deșarte ca și cum cei care promit ar fi descoperit un sac fără fund, încărcat cu bogății! Mă uimesc când îi aud pe liberali susținând că principiile pot fi aplicate de cei care le-au încălcat, de aceași oameni care au îndatorat acest popor, care i-au supus pe pensionari și pe angajații de la stat, la curbe de sacrifiu, când găsesc ca argument de convigere pentru a-l vota pe Johannis faptul că este german, ca și cum noi românii suntem tâmpiți și doar un străin ar putea fi Președinte al României! Eu încep să cred că în acestă privință s-ar putea să aibă dreptate, pentru că astăzi în România nu mai știm să facem aproape nimic, pentru că toate, chiar și ocupațiile tradiționale, le fac străinii: olandezii și elvețienii ne  cresc animalele, italienii ne cultivă pământul, alți străini ne procesează cerealele, laptele,carnea, alții ne țes, ne fac haine și pantofi, ne transportă curentul electric, ne exploatează resursele și multe alte lucruri mai fac în țara noastră. Noroc că românilor le plac vinul și țuica lor, căci altfel tot străinii ne-ar lua viile și livezile de pruni. Dacă au ajuns chinezii să ne vândă mărțișoare, de ce nu ar ajunge și arabii să ne vândă țuică de Pitești căci tot ei au distilat pentru prima oară alcoolul și de ce, mă rog, n-ar putea ungurii să ne vândă ii și clopuri, așa ca să ne facă în ciudă!

   Pădurile sunt tăiate sub ochii noștri, pentru că noi le-am vândut sau le-am retrocedat samsarilor, clădirile de patrimoniu din marile orașe au ajuns în mâinele rromilor sau a altor  borfași ( neam de neamul lor nu au trăit în astfel de case !).

  Păi desteaptă-te române, odată! Ai dat gazul, petrolul, telecomunicațiile, fabricile, uzinele. În curând vei da Dunărea, Delta, Marea Neagră și porturile-caci tot nu mai ai flota si la ce ți-ar mai trebui porturi!-, crestele Carpaților, vei renunța la limbă și la frontiere, la demnitatea și indentitatea națională, îți vei vinde într-un final cimitirile și sufletul.

Pe curând,

 Earnest