INVRAJBIRE

Eu fac parte din categoria de oameni, care constientizeaza ca nu ar fi reusit in viata daca nu s-ar fi bucurat de o educatie foarte buna facuta acasa si in scoli. De aceea, am toata consideratia pentru cadrele didactice si le sustin revendicarile. Ma revolta toata campania inceputa impotriva scolii, nu ca sistem, ci ca institutie in care cadrele didactice isi fac datoria cu pasiune, gasesc resurse interioare de a fi bine dispuse chiar si atunci cand le plange sufletul, pentru ca stiu ca parintii si-au trimis copiii la scoala ca sa invete carte, sa-si valorizeze talentele si aptitudinile, sa gaseasca modele in invatatorii si profesorii lor, de a deprinde responsabilitati etc. Nu neg, ca sunt si cadre didactice, care nu au nicio chemare spre meseria de dascal dar aceste exceptii nu ar trebui sa-i determine pe toti frustratii sa loveasca intr-o categorie de intelectuali, care, daca nu ar fi existat, nici ei, nu ar fi putut acum ocupa niste locuri, functii , de pe pozitia carora, acum discrediteaza.
Ma intreb cand a inceput aceasta campanie? Cred ca totul a inceput, cand taica Tariceanu a afirmat ca economia romaneasca a cunoscut in acest an cea mai mare rentabilitate, de dupa 1989. Sindicatele, luand de bune cele afirmate, au socotit ca o astfel de economie performanta poate sustine marirea salariilor. Insa, cand Parlamentul a votat marirea salariilor, acelasi Tariceanu a spus ca economia nu poate sustine marirea salariilor profesorilor, ca toti bugetarii vor cere mariri salariale, iar economia Romaniei se va pravali ( ca si cum , nu este demult pravalita). De atunci, pe toate posturile de radio si tv se vorbeste cat este de "nerentabil" invatamantul romanesc, cate batai se petrec pe strazi si profesorii, directorii nu fac nimic( ca si cum strada este a cadrelor didactice, nu a politistilor comunitari si a jandarmilor), cati de multi elevi fumeaza (40%), cati de putini absolventi de liceu iau bacalaureatul (51%), uitand faptul ca dupa bacalaureat, aceeasi ziaristi erau revoltati ca prea multi iau bacalaureatul, cat de spagari sunt invatatorii si profesorii, cat de multi elevi se pregatesc suplimentar etc, etc. Mai mult, au inceput sa ne arate ce salarii mari alti bugetari, starnind discutii si vrajba intre acestia. Ma gandeam, ca toti acesti ziaristi cu gandire democratica si liberala sunt mai comunisti decat ziaristii comunisti. Si atunci, de ce au murit oameni in revolutie, ca sa ne intoarcem de unde am plecat? O duce mai bine, cadrul didactic cand aude ca alt bugetar are salariul mai mare decat el? Probabil, pe cei mai multi nici nu-i intereseaza.
Ma mai intreb, de ce se comenteaza salariile universitariilor ( mai bine le-ar compara cu salariile universitarilor din celelalte tari din UE ! ) .Nu exista niciun interes! Interesul este ca oamenii sa se invrajbeasca, institutiile credibile se fie discreditate, tara sa fie in colaps, nu numai economico-financiar, ci si moral, si atunci, din neant, sa apara SALVATORUL.
Doamne, cate mizerie politica!
Meditati si singuri, dragii mei, si nu uitati, ca diplomemele pe care le aveti si cu care va mandriti, nu le-ati obtinut singuri! In spatele reusitei voastre exista munca a catorva zeci de cadre didactice.
Earnest

BACAU 600.STRADA MARE

Regret ca nu am fost acasa la marea aniversare a Bacaului: 600 de ani de la prima atestare documentara. Multi mi-au spus ca nu am pierdut nimic. Altii mi-au spus ca am pierdut o zi bacoviana, cu toata tristetea ei, cu toata filosofia"materiei plangand". Oricum, tot anul este al Bacaului, al Iasilor si al Chisinaului. Mare gospodar a mai fost si Alexandru cel Bun! A lasat hrisov, pentru orice lucru facut, a pus cancelaria domneasca la punct; nimic nu a lasat la voia intamplarii. Asa avem si noi act , ca am existat inainte de 600 de ani!
Eu, Earnest, care nu sunt nici scriitor, nici istoric, m-am gandit sa fac un cadou bacauanilor mei, o amintire. Amintirea Strazii Mari. Cate strazi mari mai sunt in tara? Eu am vazut una de tip turcesc, la Lipova si una la Tecuci, asemanatoare cu a Bacaului, deci de tip romanesc-evreiesc. Imi mai amintesc o Strada Mare la Buhusi si una la Moinesti. In judetul nostru mai sunt "urme "de strazi mari, in doua comune: Podu Turcului si Stanisesti. Ele amintesc de o vreme trecuta, cand prin aceste sate treceau caravenele cu marfuri dinspre Basarabia, spre Dunare si invers.
Insa Strada mea Mare avea farmecul ei! Eu sunt destul de tanar ca sa-mi mai amintesc detaliile, de aceea voi relata imaginea strazii, asa cum o percepea un copil de 9 ani. La 10 ani ai mei, strada nu mai era! In locul pravaliior s-au inaltat blocurile de beton, cu vitrine mari, care, pe mine un copil, ma inspaimantau!
Imi amintesc de locurile unde mergeam cu bunica mea: pentru ca, parintii mergeau la serviciu, eu o insoteam la cumparaturi. Ma ducea la Libraria Noastra, unde era o librareasa, care-i dadea bunicii cartile, de sub tejghea, Era prin anii 78-80, cand se redusese tirajul cartilor. Intram in acea librarie, pe o usa, care scartia, coboram o treapta sau doua. Scartia si podeaua. Mirosea a petroxim si hartie. Erau carti, rechizite, jucarii. In timp ce bunica vorbea cu librareasa, eu ma uitam la jucarii, la hartia creponata, de toate culorile, la culori si ma balansam de pe un picior pe altul. De la librarie, ne indreptam la croitorie. Croitoria era pe cealalta parte a strazii si acolo se faceau de toate: haine, palarii, sepci, lenjerie intima si, mai ales, se remaiau ciorapi. Asa ca mai tot timpul avea bunica treaba la croitorie. Doamna care remaia, se uita la serialul "Forsyte Saga" si intotdeuna avea ceva de comentat despre "Somns"( a se citi cu sh, cum pronunta ea"), personajul cel rau, care o facea nefericita pe "Irine". Bunica o asculta, pana ce termina de remaiat ciorapii si de spus tot oful ei, despre barbatii cei egoisti.
Imi amintesc ca mai exista o farmacie, care avea deasupra usilor de la intrare niste statui de femei. Pe undeva, se aflau niste cabinete ale policlinicii cu plata. Insa ceea ce mi-a ramas in minte, era aglomeratia Strazii Mari, o altfel de aglomeratie, nu ca aceea de astazi. Era multa lume, care se grabea incet. Nu clasonau masinile si nici nu erau parcate pe unde se apuca( ce-i drept, nu erau asa de multe masini, dar erau destule biciclete si motocicleste si din cand in cand ,mai indraznea sa intre pe strada si cate un carutas.) Oamenii nu erau nervosi si nu injurau cu nerusinare, pe strada. Erau insa destui cersetori, desi eram in socialism si se spunea ca nu exista mari diferente de avere. Tariful era 1 leu, iar ei iti spuneau , politicos, bogdaproste. Banii se puneau in caciula. Nimeni nu-i trimiteau la munca , li se dadeau bani, fara comentarii, Faceau bine, faceau rau, nu stiu, dar stiu, ca din ce a fost acum 30 de ani, pe Strada mare au ramas doar cersetorii. Mai mult ca sigur sunt altii dar mereu aceeasi!
Earnest

MONUMENTE UITATE (I) - GURASADA

În județul Hunedoara, alături de monumente vestite ca Sarmizegetusa, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Biserica Densuș, Castelul Huniazilor, Cetatea medievală de la Deva, se înscrie și biserica "Sfântul Mihail și Gavril" din Gurasada, o capodoperă a arhitecturii medievale românești.

Situată la poalele Munților Apuseni, la marginea comunei, pe drumul european 68, străjuită la intrare de un ștejar secular, te așteaptă să o privești, să o admiri, să o vizitezi, Această minunată biserică, la plecare îți vine să o pui în buzunar și să o duci cu tine acasă. Aceeași senzație, o aveam în studenție, ori de câte ori treceam pe lângă Biserica Trei Ierarhi din Iași, Sunt monumente, locuri sacre pe care nu-ți vine să le părăsești, intrându-ți în suflet și în minte, în fața cărora te macină un gând egoist, vrând să fie, acel loc sau acel monument, doar al tău. Îți este ciudă pe acei, care se pot bucura zilnic de el dar nu conștietizează valoarea darului pe care l-au primit, trăind în preajma unor astfel de locuri. Priviți pictura din interiorul bisericii și vedeți, cum știu localnicii să păstreze ce au moștenit. Lipesc calendare peste pictură, bat cuie în picturi pentru a pune ștergare sau fotografii cu icoane, acoperă imagiile cu cruci grotești și nimeni, nici măcar preotul, nu-i opresc de la această vandalizare . I-ar putea înspaimânta cu păcatul profanării icoanei, prin ințeparea ei cu cuie, dacă nu pot sa-i convingă de valoarea pe care o are biserica lor, prin vechime și prin realizare!
Biserica a fost ridicată în secolul al 13-lea si, desi este de dimensiuni modeste,fiind la început o rotondă. Impresionează prin formele viguroase și expresive. Este construită din piatră brută și mortar hidraulic, având nucleul central patrulob, este încununată de o turlă cu secțiune dreptunghiulară suspendată direct deasupra bolților celor patru abside. Ulterior, au fost construite încăperi anexe și turnul cu un foisor din lemn. Pictura interioara dateaza din anul 1765 si a fost executata de catre zugravii Nicolae din Pitesti si Ioan din Deva.În "Judecata de Apoi" sunt redate cu umor 30 de păcate omenești.

Pe curând,

Earnest

ORASE -MUZEU UITATE (I). LIPOVA

Am vorbit in articolul anterior despre mostenirile romanilor, afirmand ca noua ,romanilor, ne place sa ne laudam ca suntem mostenitori, ca avem averi , pe care le lasam in paragina. Nu stim sa pastram, sa valorificam si sa valorizam ceea ce mostenim. Sunt popoare care traiesc din mostenirile colective, care stiu sa puna in valoare orice piatra, sa scoata bani din orice se considera ca merita a fi vizitat. Noi ne lasam monumentele sa se degradeze, lasam orase intregi in paragina, in loc sa facem proiecte de reabilitare, bine argumentate, in care sa demonstram cat de mult am castiga, de pe urma lor, daca le-am pune in circuitul turistic. Mentionez doar cateva asezari, care ar putea fi dezvoltate din punct de vedere turistic, ca: Rosia Montana, Gherla, Lipova sau situl arheologic de la Histria.
Astazi ma voi opri la orasul LIPOVA, din judetul Arad.
Orasul actual este format din 3 asezari vechi, care sunt mentionate, incapand cu sec.11: Soimos, Radna, Lipova. Orasul este situat la poalele muntilor Zarand, la iesirea Muresului din defileu.

Am putea vorbi astazi de trei parti ale orasului : orasul vechi, cu monumente deosebit de frumoase, lasat in paragina, orasul nou, identic cu toate orasele construite in socialism si statiunea balneoclimaterica. Singura parte a orasului, care este intr-o permanenta modernizare, incercand sa atinga standardele europene. este statiunea.In fiecare an, aici vin sute de turisti din toata Europa, care sunt incantati de ospitalitatea romaneasca si de apa minerala Lipova. Cu ce patrimoniu s-ar putea mandri localnicii, in fata strainilor? Cu un centru vechi, a carui arhitectura nu se mai intalneste in lume, dar care este lasat in paragina, cu un bazar turcesc, care in curand se va pravali peste trecatori si care nu are marfa specifica unui bazar, cu cetatea Soimos, la care nu poti ajunge, pentru ca nu este cale de acces, cu biserica ortodoxa a carei temelie a pus-o BasarabI dar care este mai tot timpul inchisa, cu manastirea franciscana Maria Radna, care adaposteste o icoana facatoare de minuni, manastire care nu se mai termina de renovat. Ce ar trebui sa faca edilii orasului? Sa reabiliteze centrul orasului, sa incurajeze mestesugurile traditionale pe care le practicau breslasii si pe care sa le valorifice in bazar, sa amenajeze o cale de acces spre cetate, sa introduca muzeul de istorie, situl arheologic „Mănăstirea Bizere” Frumuşeni, in circuitul turistic al turistilor din statiune etc. Dar pentru a face toate acestea, trebuie sa-ti iubesti locul, trebuie sa faci proiecte, trebuie sa muncesti ca sa le pui in aplicare si toate acestea inseamna efort. Insa tot mai bine este sa te plangi ca nu sunt bani si ca nu poti face nimic. Si viata merge inainte, in timp ce mostenirea dispare, prin distrugere.
Earnest

ROMANII SI MOSTENIREA

Dupa revolutie, fiecare roman s-a trezit mostenitor. Si-au amintit ca au avut strabunici, bunici, parinti care au detinut un petic de pamant sau ditamai mosia, o cocioaba sau un palat, vila sau casuta de vacanta. S-au entuziasmat de legea retrocedarii, s-au judecat cu neamurile (unii s-au mai si taiat) si-au luat mostenirea, iar dupa ce au facut planuri peste planuri, si- au lasat mostenirea acolo, la locul ei, caci doar nu fuge. Unii si-au amintit ca stramosii lor au avut si titluri, ca au infundat inchisorile comuniste, ca ei au fost persecutati de regimul comunist. Altii si-au strigat in gura mare originea etnica, pe care nu si-ar fi recunoscut-o alta data, pentru ca de(!), acum minoritatile au drepturi. Ce sa mai spun de cei care si-au amintit ca au mostenire de la parinti si o anumita religie, denenind peste noapte evlaviosi, oameni cu frica lui Dumnezeu?! Au invatat sa se inchine, sa tina posturi, pentru ca asa se cade si da bine sa arati celor din jur cat de credincios esti! Pana si politicienii au fost coplesiti de mostenirea vechiului regim si atunci cand nu au explicatii in fata proprii neputinti, dau vina pe mostenire. Insa, nimeni nu vrea sa-si aminteasca de ce au lasat cu adevarat mostenire stramosii noastri: o tara deosebit de frumoasa, cu valori naturale si culturale, unele dintre ele unicate in lume, oameni mandri care nu s-au inchinat decat in fata lui Dumnezeu, o limba curata, traditii si obiceiuri cu simboluri care coboara in tainele lumii, greu de descifrat si de inteles de catre oamenii moderni ai epocii noastre, pentru care materia domina spiritul. Aceasta mostenire este distrusa, fie voluntar, fie involuntar, prin nepasare.
Si atunci, dragii mei cititori onesti, ce este de facut? Meditati si voi o clipa si va inrebati: Ce facem cu atatea mosteniri: personale, colective si ale regimurilor?
Earnest

Romica, m-ai dezamagit !

In viata trebuie sa mai ai si dezamagiri! Daca ii vezi pe cei din jur in roz, poti sa devii pantera! Mai bine om, decat pantera!
Era sa devin pantera, cand credeam ca fostul primar este un om harnic, onest si sincer. Intre timp am descoperit ca este doar harnic. Si totusi, l-am votat cu entuziasm de 3 ori. L-am votat si pe Romica o data, pentru ca am descoperit ca este ambitios si ca vrea sa faca ceva pentru orasul nostru. L-au votat si altii, nu din convingere ca mine, ci ca sa nu iasa Canditatul SS ( chiar imi este mila de SS, despre care se spune ca ar avea SIDA. Chiar daca sunt doar zvonuri, cred ca trece prin mari spaime, daca a avut relatii cu acea Eliza). Acest lucru nu a inteles Romica: multi bacauani l-au votat ca sa nu iasa SS, nu pentru ca le este foarte drag! Ce face Romica? Incet dar sigur calca pe urmele lui Seche. Tipa in Consiliul Local, spunandu-le consilierilor ca el are puterea, si-a bagat nasul in Consiliul Judetean ( nu mai spun ca are acolo un amic, Dogaru, despre care se spune ca a fost prins anul trecut, furand din Mall. S-ar putea sa fie doar un zvon, dar de ce acest zvon nu aplaneaza peste alt consilier?) si aflu de la un cunoscut ca a anulat licitatiile la scoli, pentru ca nu au castigat cei care ar fi trebuit sa castige, nu cei care au meritat sa castige. Astfel, in multe scoli nu au inceput reparatiile capitale si procesul de invatamant va fi bulversat, pentru ca elevii vor invata intr-un santier. S-ar putea sa fie si aceste doar zvonuri dar cert este ca in multe scoli din municipiu, in aceasta vara nu au inceput lucrarile. Ce face ISJ? Nu e treba acestei institutii dar totusi....Cica acolo este o buimaceala dirijata cu gratie de inspectorul general Ovidiu Cojocaru, de-ti vine sa o iei la goana!
De ce m-a mai dezamagit Romica? Pentru alianta facuta cu pdl! A bagat un partid istoric in cloaca de "adunaturi"( cum o numeste taica Tariceanu) a pdl-istilor!
Pentru ca nu vreau sa fiu pantera, draga Romica, de astazi imi esi indiferent si nu te voi mai vota pe viitor!
Earnest

SEXUL: obsesia oamenilor la inceput de secol 21: SEXUL

Deschid televizorul, navighez pe diferite canale si ma trezesc in fata unor discutii cu fite si papitoi de toate varstele, care se lauda, povestind in public de cate ori pe zi, pe noapte, pe luna, fac sex cu partenera, cu partenerul. Aceste personaje sunt vipurile de mahala ale Romaniei milemiului 3, cu bani castigati din munca foarte grea: emisiuni la tv, declaratii in presa. Ce fac aceste personaje? Ele, sumar imbracate, cu cercei in urechi, nas, buric, isi petrec ziua pe la cabinete cosmetice, pe la sali de gimnastica, seara frecventeaza cluburi, dau interviuri. Ei, tatuati si cu masini bengoase, traiesc din banii parintilor sau au o afacere, care merge si singura ori apartin lumii interlope, se drogheaza cu alcool, cu marijuana si experimenteaza relatii de o noapte, de o luna si in cel mai fericit caz, de un an.
Sunt invitati la tv, pentru a ne povesti experientele: prostituate, travestiti, bisexuali sau persoane ca si-au schimbat sexul. Ma intreb, pe cati contribuabili ii intereseaza aceste discutii si care este rolul lor cultural, etic sau educativ?
Merg pe strada si vad expuse in vitrinile chioscurilor reviste cu femei goale si barbati musculosi. Nu este revista sau ziar, care sa nu aiba un articol despre sex, nu este interviu luat la vipuri in care sa nu se atinga si problema sexului, ca si cum un lucru atat de intim trebuie relatat publicului.
In fata blocului, stau pe banca tineri care vorbesc despre sex, si cu dezinvoltura, isi relateaza experientele sau descriu scene vazute in filme porno.
In parcuri, pe strada, pe la colturile scolilor vezi adolescenti care se saruta in fata tuturor, se strang in brate si se mangaie fara jena ca si cum este sfarsitul lumii si nu vor sa rateze clipa.
Nu mai aud o serenada in parc, nu aud vorbindu-se despre dragoste, despre intemeierea unei familii, dar aud despre copii nascuti in afara unei familii oficializate, de proteste ale gay-lor care doresc sa-si intemeieze o familie ( ma intreb, ce fel de de familie). Lumea a uitat diferenta dintre sentimente si instincte, dintre dragoste si sex, dintre a iubi si a face dragoste. Relatiile intre femei si barbati incep in pat , fara a se cunoaste si cand se descopera, in rare situatii se mai plac.
Virusul sexului a prins la oameni maturi, care isi parasesc familia pentru o pasiune care, cine stie(?), cat va dura. Nu conteaza ca-l cheama Petre Roman, Cotabita sau Nicole, ci motivul despartirii: nepotrivire de caracter(!?), descoperita dupa ani de convietuire.
Ma intreb, prieteni onesti, decadenta de astazi se aseamana cu cea a Sadomei si a Gomorei? Eu cred ca este mai grava, caci este promovata!
Planeta imbatraneste si ne indreptam spre declin!
Earnest