PARADOXURI

Citesc presa, ascult stiri si ma mir si ma revolt de fiecare data cand situatiile prezentate nu corespund cu profilul meu moral sau cu mentalitatea mea.
Vad oameni bolnavi, care doresc sa traiasca, care se bucura de fiecare clipa de viata data in dar de Dumnezeu, oameni care se zbat intre viata si moarte, macinati de boli incurabile, vis a vis de sinucigasi ca Diana sau Gabriela zisa Angelina, care nu au stiut sa pretuiasca clipa, pentru ca nu au stiut cum sa traiasca clipa. Si culmea! Se mai fac si emisiuni TV, se fac scenarii se inventeaza drame mai tragice decat cele datorate razboaielor, epidemiilor, catastrofelor naturale. Preotii incalca regulile crestine, inmormantandu-i pe sinucigasi cu slujbe mari in biserici, la fel ca pe orice crestin, care si-a purtat crucea cu smerenie.
Mai vad, de asemenea, arestati si judecati in spatele gratiilor presupusi corupti, socotiti mai periculosi decat violatorii in serie sau decat violentii stapani pe volanul unei masini bengoase, care sunt lasati in libertate, caci , in viziunea justitiarilor romani, este considerat mai mare pericolul coruptiei, pentru omenire ( desi aceasta nu a omorat pe nimeni), decat viata sau demnitatea umana, distrusa de criminali sau de violatori.
De asememea, il aud pe ministrul invatamantului, afirmand nevinovat ca nu a vazut niciun cadru didactic murind de foame, ca si cum in Romania, pentru a respecta un drept dat de lege sau pentru a se respecta legea, trebuie sa mori de foame. Atunci, conform viziunii ingenioase a ministrului trait in Occident, nu in Orient, dreptul il capeti post mortem, dupa ce ai murit de foame!
Muc cel Mic ne ameninta de la alegeri incoace ca am iesit din criza , ca suntem in crestere economica, iar eu vad, in jurul meu, firme care se inchid, vecini someri, oameni necajiti pe strada si mai multi cersetori ca niciodata, oameni flamanzi pe langa manastiri sau cimitire, care asteapta un blid de mancare!
Un alt paradox l-am auzit astazi, dupa tragedia din Polonia. Putin si KGB-ul au pus la cale accidentul aviatic. I-am intrebat pe inversunatii sustinatori ai teoriei: "de ce ar fi facut-o Putin si KGB-ul?" Mi s-a raspuns: "pentru ca s-ar fi tinut un discurs care ar fi acuzat Rusia de trecutul ei! ", iar eu le-am zis ca "in discursurile respective nu s-ar fi spus nimic altceva decat ceea ce scrie in orice manual de istorie si ceea ce invata orice elev la cel de Al Doilea Razboi Mondial. De ce si-ar bate singur Putin cuie in talpi?"
Sa pastram un moment de reculegere pentru cei morti in acest accident, sa-i pretuim pe cei care doresc sa traiasca cat mai frumos clipa si-i multumesc zilnic lui Dumnezeu ca le-a mai dat o zi si sa-i respectam pe dascalii nostri, care nu au murit inca de foame, caci nu se stie cat ii vom mai avea printre noi.
Sa auzim de bine,
Earnest

IASUL STUDENTIEI MELE(I). STIATI CA...

Daca N. Iorga spunea despre Iasi ca este "inainte de toate, o biserica, biserica bisericilor precum trecutul nostru(...) oras pe care orice roman se cade sa-l vada(...), caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici", V. Alecsandri spunea: "Iasul este un teatru curios, decorat cu palate si cu bordeie lipite impreuna. Actorii lui sunt luxul si saracia". Pentru nostalgici, cea mai concludenta evocare este aceea a lui Sandu Teleajen:"Cine a plans intr-o carciuma din Iasi pentru un cantec de lautari, va ma plange. Cine a hoinarit in toamnele de aur prin podgoriile Cetatuiei, Galatei si Sorogarilor, va mai hoinari. Iar cine a crezut intra-adevar ca Iasul e gradini de talente mari, va crede si se va intoarce la el".
Despre Iasul lui Alecsandri, Iorga, Teleajen si a altora, printre care si al meu, va voi relata altadata. Astazi doar Stiati ca.......:
- prima atestare documentara interna se afla din vremea lui Alexandru cel Bun intr-un document din 1408, in acelasi an cu atestarea Bacaului si a Chisinaului:
-in Iasi, inca de la intemeiere, au convietuit alaturi de romani mai multe minoritati, carora iesenii le-au acordat respectul cuvenit? Astfel, in Iasi se afla una dintre cele mai vechi biserici armenesti din tara(1395), unul dintre cele mai vechi cimitire evreiesti ( cea mai veche piatra funerara are inscris anul 1467) si a fiintat cel mai vechi teatru evreiesc din lume "Pomul Verde", intemeiat in anul 1876 de Avram Goldfaden?
-Filarmonica Moldova functioneaza in cladirea fostului Institut Notre Dame de Sion (Sacre Coeur) si ca aici a concertat in anul 1847, Franz Liszt?
-Hotelul Traian a fost construit dupa planurile celebrului arhitect Alexendre Gustave Eiffel?
-prima Gradina Botanica a fost in apropierea Rapei Galbene si a fost infiintata in anul 1856 de cate Anastasie Fatu? Amenajarea actualei gradini a inceput in anul 1963, se intinde pe 100 de ha., are 10.000 de taxoni, un ierbar de 42.000 de coli, o biblioteca de 128.000 de volume si un mic muzeu?
- Barbu Lautaru este inmormantat in curtea Bisericii Zlataust?
-in Biserica Barboi, alaturi de mormantul primului domnitor pamantean, (dupa inlaturarea fanariotilor), Ionita Sandu Sturdza, se afla mormantul pasoptistului Alecu Russo?
-Grupul Statuar al Voievozilor ( o patre din statui sunt opera lui I. Jalea), din parculetul de langa Casa de Cultura a Studentilor, a fost amplasat ,intre anii 1934 si 1967, pe strada Pacurari, in fata Bisericii Prapadoamna?
-pe strada M. Kogalniceanu au locuit si se mai pastraza casele lor, M. Kogalniceanu (azi muzeu), Ionel si Pastorel Teodoreanu, Calistrat Hogas, Al. Philippide?
- pe strada Lascar Catargiu( fosta strada Karl Marx) de afla unele dintre cele mai frumoase case din Iasi: Casa Emil Racovita-azi Gradinita cu Program Prelungit, Casa Petre Balmus, Palatul Grigore Sturdza-azi Studioul Teritorial de Televiziune Iasi, Casa T. Bals, Casa Leon Bogdan-azi Studioul Radio Iasi, Casa Marzescu-azi Institutul de Istorie "A.D. Xenop0l", Casa Petre Andrei, Casa Sculy Logothetides-azi Institutul de Arheologie al Academiei Romane (in cealalta casa a faimosului avocat se afla Spitalul Pediatric TBC)?
-primul Ateneu Popular din tara a fost intemeiat in Iasi, in anul 1919, pe colina Tatarasi?
-Ulita Mare era actuala strada Stefan cel Mare, iar Copoul se numea Ulita Verde?
- in Iasi sunt 50 de statui si busturi, in afara celor din cimitire, incintele scolilor, bisericilor si manastirilor?
- in Iasi sunt 17 muzee, in afara celor din Palatul Culturii si a celor din manastiri?
Pe curand, nu inainte de a va spune Hristos a inviat si sa aveti parte de liniste, pace si bogatie spirituala!
Earnest

CREDINTE SI TRADITII (I). POSTUL MARE

Maine incepe Postul Mare. Pe vremea cand oamenii erau cu adevarat mai credinciosi, traiau in aceasta saptamana intr-un timp mult mai purificat, aproape sacru, din moment ce, din punct de vedere bisericesc, Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor apartine Sarbatorii Pastilor. Potrivit Sfantului Ioan Crisostomos "aceasta saptamana se numea mare.... pentru ca in zilele acestea a savarsit Domnul nostru fapte mari". In aceste zile postul este mai aspru, de luni pana sambata, mancandu-se de regula doar paine, sare si fructe uscate, bandu-se doar apa. Sunt zile de intristare si adanca reculegere in amintirea patimilor lui Iisus Hristos. Erau scutiti de post calatorii, batranii si bolnavii, spunandu-se in popor ca "Baba calatoare n-are sarbatoare" si ca "Postul bolnavilor si rugaciunea betivilor Dumnezeu nu le tine seama". Sa retinem! Aceste sunt doar reflectii populare!
Potrivit traditiilor romanesti, in Saptamana Mare se comemorau si mortii fiecarei familii. Se credea ca mortii vin la toate deniile, intrarea lor facandu-se in biserica dupa plecarea viilor. Nimeni nu trebuie sa-i planga, pentru ca acum pot deveni agresivi. Pentru imbunarea lor si pentru ca acestia sa ne ajute si sa asigure protectia animalelor din gospodarii, se faceau numeroase pomeni si pomeniri, pomana fiind extrem de bine primita in aceasta perioada. In acelasi timp, pentru o mai buna comunicare cu aceste spirite si cu Divinitatea, trebuia ca sa se duca un trai exemplar, prin abstinenta si reculegere. Abstinenta nu este numai alimentara, ci si comportamentala si sexuala, altadata, considerandu-se ca aceasta tripla abstinenta apropie omul de sacru si-l departeaza de profan. De asemenea, in aceasta saptamana se curata casa, se ardea tot ce era vechi, se varuia, se cumparau haine noi, pentru ca totul se reinoia, pentru ca se astepta era izbavirii.
Desigur, in acest spirit, am putea sa incercam sa fim mai putin patimasi si sa ne iertam unii pe altii, precum Dumnezeu ne iarta noua mai toate greselile noastre si sa constientizam ca nu mostenim acest Pamant si ca trebuie ca sa-l lasam urmasilor nostri curat si roditor!
Sa auzim de bine,
Earnest

ASTIA VOR SA NE OMOARE

Mi-am zis ca anul acesta trebuie sa uit motivul pentru care m-am apucat sa scriu pe blog: revolta. Astazi, cand am auzit o doamna in varsta, (usor iritata si total nemultumita), zicand, cand iesea din farmacie ,"astia vor sa ne omoare", mi-am amintit cat de revoltata am fost de ziua maghiarilor de pretutindeni, inabisindu-mi revolta in fata neputintei guvernantilor nostri de a lua atitudine, scriind despre aromanii din Albania. Nimeni nu le ia dreptul maghiarilor, care sunt demnitari in Romania, de a-si sarbatori Ziua Nationala, dar nimeni nu le aminteste de obligatia pe care o au de a respecta Ziua Nationala a Romaniei (nu i-am zarit pe 1 Decembrie inghesuindu-se la vreo manifestare!).La fel de revoltat am fost atunci cand am citit interviul lui Laszlo Tokes in "AS", in care afirma ca nu se lasa pana cand nu va salva Rosia Montana, in timp ce guvernantii nostri se straduiesc sa o vanda.
Si mi-am zis in seara aceasta: mai Earnest, mai lasa constiinta culturala la o parte si mai revolta-te public un pic, caci doar n-o sa te lege, pentru ca traiesti inca intr-un stat democratic, in care mai poti scrie ceva pe blog, chiar daca esti supravegheat!
Ma gandesc si acum la vorbele acelei doamne "astia vor sa ne omoare" si ma intreb, cine vrea sa ne omoare si cine este calaul? Probabil guvernantii au decis si Ministrul Sanatatii, Attila Cseke, a fost imputernicit cu meseria de calau ( stiati ca romanii in Evul Mediu nu au avut calai? Domnitorii nostri "importau" calai atunci cand trebuia executat vreun condamnat.) Oare ce personalitate mare este acest ministru? Oare cu ce s-a ocupat intre 19 ani, cand a absovit liceul si 23 de ani, cand a intrat la celebra Facultate de Drept de la Oradea, acreditata abia in anul 1999?( domnul ministru a terminat facultatea in anul 2000 si a fost consilier juridic dar nici intr-un caz intr-o unitate care sa aiba ceva in comun cu domeniul medical).
Acum imi vin in minte 2 argumente, care sustin afirmatia acelei doamne:
1. Ministrul a solicitat marirea impozitelor la alimentele nesanatoase, pentru a ne determina sa mancam sanatos. Domnule Ministru, daca alimentele sunt nesanatoase, nu ar fi mai bine sa le interziceti, sau este mai convenabil sa ne imbolnavim, cheltuind mai mult? M-am prins: sanatatea populatiei nu se impoziteaza, dar producatorii de alimente DA. De asemenea, boala costa! Atunci vine masura 2.
2.; Romanii consuma prea multe medicamente si pentru a stopa consumul de medicamente le scumpim! Oamenii bolnavi vor muri, statul scapa de plata pensiilor si noi raportam la forurile internationale ca a scazut consumul de medicamente, pentru ca avem o natiune sanatoasa!
Voi, cetateni onesti, imi veti spune: Earnest, te-ai tacnit de -a binelea! Ce minte bolnava si-ar omori natiunea? Iei in serios vorbele unei cucoane hipohondre, care sta toata ziua pe capul medicilor si al farmacistelor, inghitand hapuri dupa hapuri. Fii serios!Traim atat de bine, dupa cum am votat!
Pe curand,
Earnest

ROMANII DE DINCOLO DE FRONTIERA(II). AROMANII DIN ALBANIA SI ORASELE LOR: MOSCOPOLE SI CORCEA

Cei mai numerosi romani sud-dunareni sunt aromanii. Ei locuiesc in Grecia ( grecii nu-i recunosc ca etnie separata, ii numesc greci latinizati), in Bulgaria si in Albania. In Romania locuiesc 100.000 de aromani. Aromanii din Albania s-au ocupat in Evul Mediu cu oieritul, comertul si cu mestesugurile, in special cu tesutul covoarelor din lana. Ei au fost singurii carora turcii le permiteau sa faca comert in sudul Dunarii, acordandu-le aceleasi drepturi cu romanii nord-dunareni. In Albania au ridicat la rang de mari orase, localitatile Moscopole si Corcea. In Moscopole, ortodocsii aveau dreptul sa traga clopotele la slujbele religioase, in timp ce in celelalte biserici din Penindsula Balcanica, acest lucru era interzis de catre autoritatile otomane. Vechimea orasului coboara pe la anul 1300, iar in secolul al XVII-lea acest oras devine al doilea ca importanta economica si culturala din partea europeana a Imperiului Otoman, dupa Constantinopol. Orasul avea 60.000 de locuitori, in majoritatea aromani, avea 12 cartiere numite dupa biserici, 70 de biserici, dintre care 42 apartineau aromanilor, o universitate, numeroase biblioteci si banci, o tipografie, a doua din Imperiul Otoman, dupa aceea din Constantinopol. Moscopolitenii faceau comert cu Venetia, Viena, Moscova si au intemeiat numeroase colonii pe rutele comerciale spre aceste mari centre europene. Pentru aceste beneficii si drepturi pe care le aveau, turcii le solicitau un tribut foarte mare. Cu toate acestea, aromanii din Moscopole erau foarte bogati: aveau case mari din piatra placate cu marmura si cu doua niveluri, biserici bogate, cu picturi valoroase si catapetesme poleite cu aur. Bogatia lor cat si privilegiile pe care le aveau au atras invidia celorlalte popoare balcanice supuse de turci, culminand cu intrigi, care au dus la distrugerea orasului de catre trupele albaneze conduse de Ali Pasa, in anul 1788. A fost primul pogrom etnic, din perioada moderna, consemnat in istorie. O parte dintre aromani s-au refugiat in Coecea, altii au imigrat spre Viena, Budapesta si in Transilvania, contribuind la renasterea nationala a romanilor transilvaneni ( stamosii lui Andrei Saguna proveneau din aromanii din Moscopole). Orasul a fost distrus definitiv in timpul celui de Al Doilea Razboi Mondial, in timpul luptelor partizanilor albanezi impotriva ocupatiei fasciste. Astazi Moscopole este un sat cu 700 de locuitori, dintre care 200 de aromani. Din impunatoarele biserici au ramas doar ruine. Doar celebra manastire Prodrom este deschisa, oficiindu-se slujbe o data pe an, cand se aduna aici aromani de pretudindeni.
Orasul Corcea va deveni, odata populat de aromani, un puternic oras comercial, fiind in perioada interbelica cel mai mare oras din Albania. In acest oras ,au fost intemeiate biserici si scoli aromane, find un bastiona al romanismului sud-dunarean. Papa Lambru a fost omorat cu pietre, in anul 1914, de greci, pentru patriotismul sau. In perioada comunista, localitatea decade. Dupa rasturnarea comunismului in Albania, aromanii din Corcea au dezvoltat economia de piata, devenind foarte bogati. In Corcea traiesc astazi 5000 de aromani. si in acest oras este singura biserica romaneasca din Albania. Singura durere a aromanilor este ca statul roman nu le apara drepturile, ca etnie in Albania, pe cale diplomatica. O parte dintre ei au rude in Romania si vorbesc foarte bine limba romana.
Dintre personalitatile aromane nascute in Moscople, amintim doua mari figuri religioase: Sfantul Naum din Moscopole si Maica Tereza.
Pe curand,
Earnest

DOAMNELOR NOASTRE, LA MULTI ANI!

Dragele noastre doamne, stiti ca prima poezie dedicata voua, ca mame, a fost facuta in antichitate, cu multi ani inaintea erei noastre, in Frigia, de catre satirul Marsyias? Nu pe aceasta am sa v-o scriu, ci una dintre cele mai frumoase poeme inchinate vreodata femeii. Este vorba de "Poemul fecioarei" scris de poetul brazilian Jorge de Lima (1895-1953) si tradusa prin anii 1970 de catre Baconsky.
"Generatiile feciarei sint tatuate pe pintecele neprihanit, pentru ca fecioara reprezinta viitorul. /Sunt curcubeie pa miini iar pe brate e tatuat Turnul Babel./ Fecioara are tatuat corpul de Dumnezeu pentru ca ea/ e samanta lumii ce va sa vina./ Nici un milimetru al trupului sau n-a ramas fara un desen/si fara plante viitoare./Nici un singur por nu e fara tatuaj: de aceea fecioara/e atit de frumoasa./ Haideti sa cititi fecioara, haideti sa aflam viitorul/ sa intelegeti. Straduiti-va/ ca nu sint podoabe, o, oamenii au vederea prea scurta./Priviti! sunt tatuaje./ Inlauntrul altor tatuaje, sint generatii din generatii./Cine a tatuat fecioara?"Dumnezeu a facut-o in ziua caderii?/in pacat./ Priviti sarpele tatuat pe pielea ei. Priviti ingerul./ Priviti o cruce tatuata pe pielea ei. Priviti, domnii mei,/caci e fara plata. E supremul spectacol,/ domnii mei. Va voi face sa patrundeti toate/ misterele, literele simbolice, pina si omega./ Veniti sa vedeti admirabila opera gravata/ pe trupul fecioarei istoria lumii, stratofera/ locuita, Tui-Oka-Lu, magul calatorind spre luna./Caci fecioara e intru totul admirabila. Veniti/ domnii mei: intrarea e libera. Imaginea/ inocentei, a voluptatii, a bunatatii, a crimei./ Reprezentari incredibie stau zugravite pe spatele/ei, pe git, pe obraji. Vor izbucni tulburari din/ aceste tatuaje. Clipa e grava, domnii mei. Vor izbucni mari revolte. E o mare tatuata pe trupul/ fecioarei, cu cele sapte zile ale facerii, cu potopul/ si moartea. Veniti, domnii mei, intrarea e libera./Azi, domnii mei, e spectacol in lume./Hai sa vedem fecioara tatuata, fecioara tatuata de Dumnezeu./ Ea e goala in acelasi timp invesmintata in tatuaje. Domii mei, fecioara se va dedubla in milenii./ In tatuajele ei sint intuitii, mistere, poeme./ De aceea spectacolul lumii e atat de bun. De aceea va atrage fecioara./ Veniti, domnii mei."
Pe curand,
Earnest

PERSONALITATI NESTIUTE SAU UITATE (V). TOMA DIN SUCEAVA

Intr-un document din anul 1541, Toma se intitula "pictor din Suceava, curtean al slavitului si maritului domn moldovean Petru Voievod". In alt document al epocii, se vorbeste despre scoala de pictura de la Suceava a lui Toma, unde s-au format majoritatea pictorilor care au "zugravit" bisericile din nordul Moldovei din vremea lui Petru Rares.
Ca in atatea alte cazuri din istoria artei medievale romanesti, nu stim despre artist prea multe lucruri decat ce ne destanuie arta sa. Toma si-a semnat picturile bisericii Manastirii Humorului si se presupune ca tot el a coordonat si lucrarile de la Manastirea Moldovita, pictorii Moldovitei fiind formati la scoala sa.
Analizand picturile Humorului, specialistii considera ca Toma era un maestru deosebit de instruit, cunoscator al traditiilor picturii romanesti, dar deopotriva interpret al unor procedee picturale proprii unor centre de arta straine. Probabil, prin calitatea sa de curtean al Petru Rares, l-a insotit pe acesta prin tara sau a fost alaturi de trimisii domnitorilor in misiunile diplomatice din Europa apuseana. Un fapt este neindoielnic: picturile Humorului poarta pecetea unei arte inalte, demne de orice valori ale epocii. S-a vorbit despre asemanarea cu Fra Angelico, cu Andrei Rubliov, cu maestri sienezi. Fiecare dintre aceste comparatii poate sa raspunda unor trasaturi particulare picturilor de la Humor, dar niciuna nu este definitorie, pentru ca arta lui Toma nu poate fi explicata decat in functie de propria-i originalitate raportata la puternicul fond traditional.
Toma pastreaza aproape neschimbata schema iconografica a bisericilor moldovenesti dar el va adanci continutul uman al expresiilor, va cauta efectul de stralucire si de podoabe a vesmintelor. Desi pastreaza traditia bizantina-paleologa, pictura sa se individualizeaza prin tratarea mai libera, mai nuantata a compozitiilor. Calitatea sa de bun portretist se evidentiaza in portretele tabloului votiv, in portretele ctitorilor dar mai ales in autoportretul sau, in care este infatisat in chip de calaret, care strapunge cu lancea un pasa turc. Este primul autoportret de pictor, identificat deocamdata din istoria picturii romanesti.
Coloritul picturilor sale ne ofera o sarbatoreasca orchestratie de culori, care se insotesc si se compun pentru a alcatui o incredibila desfasurare de imagini. Dominanta de rosu caramiziu, de rozuri suave si de alb, gama cromatica este restransa la putine culori:galben, ocru, cafeniu, verde, albastru si este modelata in acorduri calde si luminoase, urmarind atat accentele locale cat si unitatea de ansamblu a marilor suprafete.
Nu pot sa inchei, fara a mentiona sprinteneala eleganta a desenului, tipologia cultivata a personajelor, armonia compozitiilor, acordul desavarsit dintre detaliu si intreg.
Privind cu ochi de simplu turist frescele Manastirii Humorului, nu va puneti intrebarea: oare cu ce sunt mai prejosi creatorii nostri din secolul al XVI-lea decat cei occidentali? De ce stim mai multe desprei ei si atat de putin despre ai nostri? De ce manualele noastre de istorie, nu le pomenesc numele? Cine se face vinovat de ignoranta noastra?
Pe curand,
Earnest